Mircea Iorgulescu (n. 1943, cătunul Scheau, com.Valea Călugărească, jud. Prahova, d. 2011, Paris), critic literar şi eseist, colaborator permanent al Biroului din Paris (1989-1992), redactor (1992-95) și director adjunct al Serviciului românesc al Europei Libere (1996-99).
Fiul lui Nicolae Iorgulescu şi al Zoei (n. Stavri), podgoreni. Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti (licenţiat în 1966). Între 1968-1970, redactor la ziarul Munca, iar între 1971-1989, la România literară.
Din 1989 s-a stabilit la Paris. Jurnalism radiofonic la RFI şi Radio Europa liberă. La RFI a fost colaborator permanent între 1989 şi 1992, în 1995 şi din 2000 pînă în 2008, cînd a fost pensionat pentru limită de vîrstă. Intre 2006 şi 2008 a fost responsabilul redactiei în limba română.
Debut publicistic în 1964 în revista Albina, debut literar, în 1966, în Revista nouă din Ploieşti. Editorial debutează în 1974, cu Rondul de noapte (Editura Cartea Românească, Bucureşti). Pînă la plecarea din ţară a mai publicat: Al doilea rond (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1976), Scriitori tineri contemporani (Editura Eminescu, Bucureşti, 1978; premiul Uniunii Scriitorilor), Firescul ca excepţie (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1979), Critică şi angajare (Editura Eminescu, Bucureşti, 1981), Ceara şi sigiliul (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982; premiul Academiei), Prezent (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985), Spre alt Istrati (Editura Minerva, Bucureşti, 1986) şi Eseu despre lumea lui Caragiale (Editura Cartea Românească, 1988).
În 1994 apare a doua ediţie din acest eseu, cu titlul original (interzis de cenzură): Marea trăncăneală (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti); ediţia a treia apare în limba maghiară, la Editura Mentor din Tîrgu Mureş (A nagy zsibvasar), iar a patra, în 2002, la Editura Compania (din Bucureşti). În 2004 publică volumele Celălalt Istrati (Editura Polirom, Iaşi) şi Tangenţiale (Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti). În 2001 a alcătuit şi îngrijit volumul de corespondenţă Florin Mugur – Scrisori de la capătul zilelor. A îngrijit şi ediţii din Dinicu Golescu, C. Dobrogeanu-Gherea şi Panait Istrati. De asemenea, a realizat antologiile C. Dobrogeanu-Gherea interpretat de... (Bucureşti, 1975) şi Arhipelag. Proză scurtă contemporană (Bucureşti, 1981). A colaborat la România literară, Luceafărul, Ramuri, Ateneu, Convorbiri literare, Tribuna, Tomis, Dilema, 22, Cultura ş.a.
Un volum din emisiunile de convorbiri culturale de la Radio Europa Liberă a apărut la Editura Fundației Culturale Române, București, 2006 sub titlul Convorbiri la sfârșit de secol.
