Bun găsit,
Iată principalele subiecte:
- Israelul pregătește trupele pentru o potențială incursiune terestră în Liban. Sunt mobilizați mii de rezerviștii, care trebuie „să intre pe teritoriul inamic”.
- Vladimir Putin avertizează Occidentul că va lua în considerare utilizarea armelor nucleare, în încercarea de a convinge Occidentul să nu permită Ucrainei folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei.
- Klaus Iohannis a avut ieri o primă reacție la certurile din coaliția PSD-PNL cu privire la proiectul de lege care i-ar fi permis să candideze la Senat înainte să-și termine mandatul de președinte.
Când își începe Israelul invazia în Liban?
Israelul apelează la două brigăzi de rezerviști și le spune trupelor să se pregătească pentru o incursiune terestră în Liban, relatează The Washington Post.
„Pregătim procesul unei manevre. Înseamnă că bocancii voștri vor intra pe teritoriul inamic”, le-a spus șeful armatei israeliene, generalul-locotenent Herzi Halevi, rezerviștilor trimiși la un exercițiu de-a lungul frontierei de nord.
Halevi a adăugat că scopul posibilei incursiuni terestre este acela de a permite israelienilor strămutați de lângă granița cu Liban să se întoarcă la casele lor.
Dincolo de graniță, peste 90.000 de persoane din sudul Libanului au fost strămutate, conform Middle East Eye, în cele câteva zile de atacuri intense.
Tot ieri, miliția libaneză Hezbollah a tras o rachetă balistică spre Tel Aviv. Nicio rachetă lansată de Hezbollah către Israel nu a ajuns atât de departe în sud, nici măcar în războiul din 2006, relatează CNN. De asemenea, experții cred că aceasta este prima rachetă balistică lansată vreodată de Hezbollah către Israel.
Într-o declarație comună, Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Europeană au solicitat o încetare temporară a focului, în urma escaladării atacurilor aeriene, informează BBC. Pauza imediată de 21 de zile ar oferi „spațiu diplomației în vederea încheierii unei soluții diplomatice” și o încetare a focului în Gaza.
Washingtonul afirmă că Israelul și Hezbollah ar trebui să răspundă la propunerea de încetare a focului în „orele următoare”.
Editorialistul Thomas L. Friedman scrie în NYTimes, amintind de invazia din Gaza lansată anul trecut, că „din prima zi am susținut că a fost o capcană”.
Jurnalistul, câștigătorul a trei premii Pulitzer, argumentează că administrația Biden nu a fost „suficient de fermă în a opri Israelul să cadă în capcană” și că nici nu a insistat asupra unui drum mai bun.
Friedman mai spune că „statul evreu Israel se află astăzi într-un pericol foarte, foarte mare”, iar pericolul ar veni atât dinspre Iran, cât și dinspre actuala coaliție de guvernare de la Tel Aviv.
În ceea ce privește pericolul venit dinspre Teheran, strategia este „de a distruge încet statul evreu, de a slăbi aliații arabi ai Americii și de a submina influența SUA în regiune - descurajând în același timp Israelul să atace vreodată instalațiile nucleare ale Iranului - prin utilizarea unor proxy iranieni pentru a sângera Israelul până la moarte”.
The Washintgon Post publică o cronologie a conflictului de la granița dintre Israel și Liban.
Încă o amenințare nucleară de la Kremlin
BBC, The Guardian ori France24 au preluat o declarație făcută aseară de președintele rus Vladimir Putin, care spune că ar lua în considerare modificarea regulilor și a condițiilor prealabile în funcție de care Rusia își va utiliza arsenalul nuclear.
O putere nucleară care sprijină atacul unui alt stat asupra Rusiei ar trebui să fie considerată de acum încolo ca participant la agresiune, susține Putin, solicitând astfel modificarea doctrinei nucleare.
Marea Britanie i-a răspuns ieri, prin vocea ministrului de Externe David Lammy: „Invazia lui Putin în Ucraina este numai în interesul său, pentru a-și transforma statul mafiot într-un imperiu mafiot”.
„Rusia nu mai are niciun instrument pentru a intimida lumea în afară de șantajul nuclear”, a declarat Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, citat de RFE/RL.
Mai mult, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la Adunarea Generală a ONU că Rusia intenționează să atace centralele nucleare ale țării sale, transmite BBC. Citiți discursul său la Europa Liberă.
Împotriva președintelui ucrainean a venit ieri unul dintre cele mai dure atacuri din partea lui Donald Trump, scrie Financial Times.
Ucraina „a dispărut”, iar Zelenski „a refuzat să încheie un acord” de pace, a spus fostul președinte american Trump, înaintea întâlnirii președintelui ucrainean cu Joe Biden și cu Kamala Harris.
Cu o zi înainte, potrivit Associated Press, Trump a lăudat performanțele militare ale Rusiei, ca argument de a opri finanțarea Ucrainei. „Așa cum mi-a spus cineva zilele trecute, (rușii - n.r.) l-au învins pe Hitler, l-au învins pe Napoleon. Asta este ceea ce fac ei. Ei luptă. Și nu este plăcut”.
Pe de altă parte, președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, i-a cerut lui Zelenski să-l demită pe ambasadorul ucrainean în SUA, deoarece nu ar fi invitat în mod intenționat vreun oficial din Partidul Republican la vizita președintelui ucrainean la o fabrică de muniție din SUA, scrie Politico.
Reuters scrie că Rusia are un proiect secret de drone de război în China, lucru care „îngrijorează profund” Casa Albă, în timp ce, într-un interviu pentru Politico, premierul danez Mette Frederiksen spune Beijingul trebuie tras la răspundere pentru că a ajutat Rusia.
Moscova nu ar putea susține o invazie la scară largă a Ucrainei atât de mult timp „fără ajutorul Chinei”, a spus ea.
Klaus Iohannis spune că nu vrea legi cu dedicație
Familia președintelui Klaus Iohannis a pierdut definitiv două imobile din Sibiu în beneficiul statului român, inclusiv banii obținuți din închirierea caselor, scrie Europa Liberă.
Aflat la Adunarea Generală a ONU, președintele a avut ieri o primă reacție cu privire la proiectul de lege avansat de PNL, prin care Iohannis ar fi putut să candideze la Senat înainte să-și termine mandatul.
„Nu am dorit o lege pentru mine, nu doresc o lege pentru mine şi pot să vă spun cu certitudine că voi avea grijă ca această lege să nu existe”, a spus Klaus Iohannis.
În aceeași conferință de presă, Klaus Iohannis i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să explice de ce România nu a obținut un portofoliu economic de comisar european, relatează Digi24.
De la București, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a vorbit despre o posibilă rupere a coaliției de guvernare după alegerile parlamentare și prezidențiale. „La cum arată lucrurile acum, mai mult ca sigur”, a spus el, citat de Hotnews.
Guvernul Ciolacu ar fi anunțat Comisia Europeană că nu mai trimite în acest mandat planul de disciplinare economică, scrie în această dimineață Europa Liberă. Colegii mei detaliază și un raport al Consiliului Fiscal: România are absorbție zero din bugetul multianual al UE.
Guvernul Ciolacu s-a scutit singur prin OUG de obligația legală de a lua măsuri de austeritate după ce a dublat deficitul bugetar, transmite G4Media. Ordonanța a fost adoptată fără dezbatere publică.
Statele Unite au anunțat ieri un acord de împrumut direct cu România în valoare de 920 de milioane de dolari. Detalii în Europa Liberă.
După bătaia de la Spitalul Pantelimon, colegii mei au aflat cine păzește spitalele Capitalei. Doar zece dintre spitale au la vedere contractele încheiate cu firmele de pază în ultimii doi ani.
Alte știri:
- Cum contribuie TikTok la extinderea propagandei rusești în România și ce se întâmplă în Republica Moldova - Europa Liberă.
- România și Slovacia sunt cele mai afectate țări din UE de impactul îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice - Curs de Guvernare.
- Jumătate dintre orașele din România verificate de Garda de Mediu nu asigură cetățenilor suprafața obligatorie de spațiu verde. Despre cealaltă jumătate nu există date clare - PressOne.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram. Urmărește Europa Liberă și pe Google News.
Zi bună,
George
