Japonia are un nou împărat, pe Naruhito, și a intrat într-o nouă eră imperială, Reiwa, începând de marți la miezul nopții, ora locală. Ascensiunea în fruntea celei mai vechi monarhii din lume a lui Naruhito, care are 59 de ani, vine după abdicarea tatălui său, Akihito, de 85 de ani, care fusese anunțată încă din 2016, fiind prima din ultimii 200 de ani. Akihito a păstrat „Tronul Crizantemei” vreme de 30 de ani. În baza constituției post-belice a Japoniei, împăratul este definit ca un simbol al statului și unității națiunii, fără să aibă puteri politice, dar împăratul abdicat Akihito a reușit să devină mai popular decât orice politician din Japonia.
Pentru prima dată în ultimii 200 de ani un împărat japonez abdică, încălcând o tradiție complicată: Akihito a anunțat în august 2016 că vrea să se retragă dar guvernului i-a luat aproape trei ani să adopte legea specială, care să permită acest lucru. Această lege nu le dă dreptul să abdice și urmașilor lui Akihito.
Premierul Shinzo Abe i-a mulțumit împăratului, care la rândul său a ținut un scurt discurs în care le-a mulțumit japonezilor pentru sprijinul pe care i l-au dat timp de 30 de ani și în care a făcut anunțul oficial: „sunt profund recunoscător pentru oamenii care m-au acceptat ca simbol şi m-au susţinut (...) Împreună cu împărăteasa Michiko, sperăm din inimă că era Reiwa va fi paşnică şi fructuasă, şi ne rugăm pentru bunăstarea şi fericirea ţării noastre şi a poporului”, a declarat al 125-lea împărat al Japoniei.
Succesiunea în casa imperială japoneză este reglementată de o lege specială, nu de constituție, lege care nu prevede nici abdicarea, nici posibilitatea ca o femeie să vină pe tron. Guvernul premierului Abe a lăsat însă de înțeles că ar dori o schimbare în favoarea femeilor, un prim pas ar fi ca prințesele, în momentul când se mărită, să rămână parte a familie imperiale, ceea ce nu se întâmplă în acest moment.
Japonezii se pregătesc de festivităţi istorice şi inedite, pentru că spre deosebire de alte dăți, acum, naţiunea nu mai este indoliată de decesul suveranului.
Principalele ceremonii foarte stricte şi scurte din 30 aprilie şi 1 mai, care vor avea loc în cea mai frumoasă sală a Palatului imperial - Camera pinilor (Matsu-no-Ma) -, vor fi difuzate de postul TV public NHK.
Sunt aşteptate şi adunări publice lângă Palatul imperial, dar şi la sanctuarele shinto, religie care domină ritualurile imperiale.
Evenimentele asociate succesiunii la tronul Crizantemei sunt programate pe mai multe luni, culminând, în toamnă, cu vizitele oficiale ale unor şefi de state şi de guverne, potrivit BBC.
Din punct de vedere tehnic, Akihito va rămâne împărat până la miezul nopţii, iar Naruhito va deveni împărat pe 1 mai, la ora 00.00.
Noul împărat îşi va saluta supuşii dintr-un balcon acoperit cu sticlă pe 4 mai, însă nu va participa la multe evenimente oficiale până în toamnă.
Pe 22 octombrie, îşi va proclama oficial ascensiunea la tronul Crizantemei, într-un eveniment la care vor participa 2.500 de persoane, urmat de o procesiune cu maşinile prin centrul oraşului Tokyo.
Pe 30 aprilie se încheie era Heisei, care a debutat în 1989.Numele "Reiwa" a fost preluat pentru prima dată dintr-o antologie veche de poeme japoneze, "Manyoshu", şi nu ales din vechile texte chinezeşti.
Regulile stipulează că numele erei trebuie să coincidă cu idealurile naţiunii, să fie format din două "kanji" (caractere), să fie uşor de scris şi de citit. Nu trebuie să fie utilizat în mod comun şi nici să fi fost folosit într-o combinaţie anterioară.
În istoria modernă a Japoniei au fost patru perioade de domnie: Meiji (1868 - 1912), Taisho (1912 - 1926), Showa (1926 - 1989) şi actuala Heisei, tradusă prin "obţinerea păcii".
Cele trei decenii ale erei Heisei au fost marcate de prăbuşirea economiei Japoniei, ani de stagnare, dezastre naturale şi propagarea social media.
Împăratul Akihito şi împărăteasa Michiko au modernizat profund monarhia japoneză atât de legată de tradiţii, au adus-o mai aproape de popor şi au contribuit la popularizarea acesteia.
Akihito a încălcat mai multe tradiţii, de la căsătoria cu o femeie pe care o iubea la campania sa pentru pace şi exprimarea regretului pentru rolul Japoniei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar acest lucru i-a adus popularitate şi respect.
Născut în 1933, Akihito avea 11 ani când s-a încheiat cel de-Al Doilea Război Mondial.
A moştenit tronul Crizantemei în 1989, devenind al 125-lea împărat al Japoniei, după moartea tatălui său, împăratul Hirohito. În perioada acestuia, Japonia a trecut printr-o expansiune agresivă, care a avut ca rezultat o devastare a ţării, dar şi o constituţie care impunea un pacifism instituţionalizat după război, redactată de forţele de ocupaţie americane. Hirohito a rămas împărat, dar nu a mai avut nicio putere politică.
Akihito s-a îndepărtat treptat de tradiţii care impuneau ca împăratul să stea separat de oamenii de rând. A fost, de altfel, primul împărat care s-a căsătorit cu o persoană fără titlu nobiliar, Michiko Shoda, fiica unui magnat al făinii. S-au cunoscut la un turneu de tenis şi s-au căsătorit în 1959, evenimentul a declanșat în epocă o furtună mediatică.
Cei doi au ales să îşi crească singuri copiii şi nu să apeleze la bone, aşa cum se obişnuia.
Japonia se bazează pe un sistem multipartinic, parlamentar şi reprezentativ al unei monarhii constituţionale. Puterea executivă este deţinută de guvern, iar Constituţia japoneză din 1947 i-a limitat rolul împăratului la cel de "simbol al statului şi al unităţii poporului japonez".
