„Comitetul Patrimoniului Universal a decis să înscrie situl «mănăstirea sfântul Ilarion / Tell Umm el-Amer», în Palestina" simultan în lista patrimoniului universal și în cea a siturilor aflate în pericol”, a anunţat UNESCO, vineri 26 iulie, într-un mesaj postat pe platforma de social media X.
„Decizia recunoaște atât valoarea sitului, cât și nevoia de a-l proteja”, a mai scris agenția specializată a ONU pentru educaţie, ştiinţă şi cultură.
Mănăstirea, una din cele mai vechi mănăstiri creștine din Orientul Mijlociu, a găzzduit cea mai veche comunitate monastică (de călugări) din Țara Sfântă, explică UNESCO.
„Situat la răscrucea principalelor rute de comerț și schimb dintre Asia și Africa, a fost un centru de schimburi religioase, culturale și economice, ilustrând prosperitatea siturilor monahale deșertice din perioada bizantină”, mai arată organizația în anunțul oficial prin care a anunțat includerea sitului în patrimoniul universal.
Situl conține în fapt ruinele mănăstirii sfântului Ilarion (născut în anul 291), constând în două biserici, un loc de înmormântare, o sală de botez, un cimitir public, o sală de audiențe și săli de mese, notează UNESCO în descrierea făcută sit-ului.
Mănăstirea era dotată cu o infrastructură bună, de alimentare cu apă și canale de scurgere, pavaj, plăci de marmură și mozaicuri, între care unul spectaculos, așezat cel mai probabil în secolul V pe podeaua unei capele.
Înscriere în regim de urgență
Comitetul UNESCO este reunit între 21-31 iulie în India, unde analizează dosarele mai multor situri înscrise deja în listă, dar și includerea de noi obiective între cele de valoare mondială.
Două obiective din România - ansamblul monumental Constantin Brâncuși, din Târgu-Jiu și granițele imperiului roman (Limes) din fosta provincie Dacia, urmează să fie incluse în listă, după ce au primit aviz favorabil de includere.
Într-o posatere pe site-ul organizației, UNESCO a transmis că includerea sitului mănăstirea Sfântul Ilarion / Tell Umm Amer - situat la aproximativ 10 kilometri de orașul Gaza - în patrimoniul universal a fost făcută în regim de urgență.
„Având în vedere amenințările la adresa acestui sit de patrimoniu reprezentate de conflictul în curs din Fâșia Gaza, Comitetul patrimoniului mondial a folosit procedura de înscriere de urgență prevăzută în Convenția patrimoniului mondial”, a transmis vineri agenția.
Încă din decembrie 2023, UNESCO a pus situl mănăstirii sfântul Ilarion sub regim provizoriu de „protecție sporită.”
De altfel, Comitetul a făcut apel începând 2023 la protecția moștenirii culturale din Fâșia Gaza, chiar dacă înțelegea prioritatea care trebuie acordată protejării vieților și sănătății oamenilor. În verificările făcute până în iunie 2024, UNESCO a constatat că aproximativ 50 de situri de valoare culturală - religioase, monumente, un muzeu, etc - au fost afectate ca urmare a războiului dintre Israel și Hamas.
Comitetul UNESCO pentru patrimoniul mondial este reunit în această perioadă la New Delhi.
"Decizia recunoaşte în acelaşi timp valoarea universală excepţională a acestui sit şi datoria de a-l proteja de pericole iminente", a explicat UNESCO.
"Ţinând cont de ameninţările iminente care planează asupra acestui patrimoniu în contextul conflictului aflat în curs de desfăşurare în Fâşia Gaza, Comitetul pentru patrimoniul mondial a recurs la procedura de urgenţă prevăzută în procedurile Convenţiei pentru patrimoniul mondial", precizează acelaşi document.
Contextul înscrierii în lista UNESCO
"Cererea (a venit) din partea Palestinei", pentru care "aceasta este singura modalitate de a proteja situl de distrugere în contextul actual", a declarat Lazare Eloundou, directorul departamentului pentru patrimoniul mondial din cadrul organizaţiei, citat de Agerpres.
Palestina a fost admisă ca membru cu drepturi depline în cadrul UNESCO în 2011, ceea ce a dus iniţial la suspendarea contribuţiilor financiare din partea Statelor Unite, o ţară care a părăsit apoi organizaţia în 2017 în timpul mandatului lui Donald Trump, urmată la scurt timp de Israel.
Departamentul de Stat al SUA şi-a justificat la acea vreme decizia invocând "prejudecăţile anti-israeliene persistente" ale UNESCO.
În timpul mandatului Joe Biden, Washingtonul a depus o cerere oficială de reintegrare în UNESCO și din 2023 SUA a revenit în cadrul instituţiei.
