Linkuri accesibilitate

În prag de alegeri, PSD vrea să majoreze ajutoarele sociale. Impact bugetar: 2 miliarde de euro


Ajutoarele sociale ar urma să crească semnificativ, potrivit unei legi adoptate de Parlament, la inițiativa PSD, ALDE și Pro România. În prezent, legea este contestată la Curtea Constituțională, iar specialiștii consultați de Europa Liberă, subliniază că, deși această majorare este necesară, pune presiune și mai mare pe buget, iar „entuziasmul parlamentarilor” nu poate fi interpretat decât în cheie electorală.

Cu aproape o lună și jumătate înainte de alegerile parlamentare, programate pentru data de 6 decembrie, parlamentarii au votat majorarea Indicelui Social de Referință (ISR), în funcție de care se calculează ajutoarele sociale, cum ar fi indemnizația de șomaj, venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei sau ajutorul pentru încălzirea locuinței.

Nu este prima inițiativă în domeniul social venită din partea unei majorități coagulate în jurul PSD, după majorarea pensiilor cu 40% sau dublarea alocațiilor.

După ce, timp de 12 ani a stat nemodificat, ISR va crește cu 140%, potrivit legii adoptate recent de Parlament. Deși guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria în acest răstimp, îl puteau actualiza cu inflația, ISR a rămas la valoarea de 500 de lei. Ar putea ajunge, dacă legea va fi promulgată, în trei ani, la 1.200 de lei.

Parlamentarii au stabilit că această creștere se va face etapizat, similar cu calendarul care a fost în cele din urmă stabilit și pentru majorarea alocațiilor, după cum urmează:

  • de la 1 ianuarie 2021 - 780 lei;
  • de la 1 ianuarie 2022 - 990 lei;
  • de la 1 ianuarie 2023 – 1.200 lei
  • Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referinţă va fi modificată anual, prin legea bugetului de stat, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior.

Legea, care a primit un punct de vedere negativ de la Guvern, a fost contestată de liberali, după adoptare, la Curtea Constituțională. Guvernul le atrăgea atenția parlamentarilor că legea nu menționează sursa de finanțare și că, dincolo de creșterea propriu-zisă a valorii indicatorului, și numărul de beneficiari ar fi mai mare – mai ales că în unele cazuri veniturile beneficiarului depind de un plafon care se calculează în funcție de ISR.

Executivul atrăgea atenția că, doar pentru bugetul asigurărilor de șomaj, impactul majorării ar fi de circa 384 de milioane de lei anual. Dar Executivul a calculat impactul majorării șomajului la un număr mediu de șomeri indemnizați. Pe de altă parte, majorarea celorlalte ajutoare, care s-ar face din bugetul de stat, ar însemna peste 10 miliarde de lei anual, fără a ține cont de creșterea numărului de beneficiari.

„Problema foarte mare este de unde luăm banii. Momentul cel mai bun nu este acum, în mijlocul pandemiei, dar, pe de altă parte, niciodată nu este momentul. Mereu ai surse alternative de finanțat, poți să faci alte investiții și să uiți de nevoia acestor oameni care nu sunt productivi și sunt percepuți ca o povară pentru societate. Sunt oameni care nu lucrează, dar nu neapărat din vina lor”, ne-a explicat analistul economic Dragoș Cabat.

La rândul său, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, crede că o astfel de lege ar fi binevenită, mai ales acum în condițiile pandemiei, când ar trebui protejați, în special, cetățenii vulnerabili.

„Politicile care s-au practicat în tot spațiul european, inclusiv la noi, într-o formă mai diluată, sunt legate de protejarea puterii de cumpărare pentru că, altfel, indirect, se afectează capacitatea economiei de a merge mai departe. Altfel, riscăm să ajungem într-o recesiune puternică, mai ales că cetățeanul nu va reuși să se adapteze noilor condiții”, argumentează Bogdan Hossu.

Liderul de sindicat atrage atenția că „legea era necesară cu mult timp înainte, acum există o explozie [a inițiativelor parlamentare, n.r.] care pot să dea o anumită interpretare entuziasmului parlamentar, din cauză că suntem în an de referință [electorală]”.

Și Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundația Friedrich Ebert, atrăgea atenția că în situația în care șomajul este în creștere, românii aflați în această situație ar avea nevoie de o plasă de siguranță. Ea consideră că situația este cu atât mai dificilă cu cât românilor care aveau venituri mici și înainte de criză li se adaugă și cei cărora li s-au modificat în această perioadă salariile sau au rămas cu șomaj tehnic sau chiar fără un loc de muncă.

În opinia ei, o astfel de măsură ar fi binevenită, mai ales că valoarea IRS a rămas neschimbată din 2008, atunci când raportul dintre ajutoare și salariul minim era cu totul altul – la vremea respectivă, salariul minim era de 600 de lei brut.

Asta e clar o deteriorare a puterii de cumpărare a populației și trebuie să ne gândim că ne va crește numărul de șomeri din cauza crizei economice. Nu suntem in topul clasamentului european, din fericire, dar ne-a crescut șomajul la 5,3% în august, mai mult decât anul trecut, iar acești oameni intrați în șomaj nu au o plasă de siguranță”, a spus ea, anterior, pentru Europa Liberă.

Totuși, faptul că legea este dată pe final de mandat, indică mai degrabă o mișcare un iz electoral. „În niciun caz nu este în regulă faptul că legea e dată cu o lună înainte de alegeri, ca să se poată utiliza cu scopuri electorale. O asemenea decizie nu trebuie să fie luată pe final de mandat al unui Parlament sau prea târziu ca să incluzi surse de finanțare pentru un buget pe anul viitor. Trebuie propus din timp”, punctează analistul economic Dragoș Cabat.

El amintește că, pentru România, care se confruntă nu doar cu cheltuielile generate de criza sanitară, dar și cu un deficit peste limită încă de dinainte de pandemie, o asemenea măsură este dificil de implementat pentru că va crește și mai mult deficitul, iar dacă se adaugă și majorarea pensiilor și a alocațiilor, România va ajunge într-o situație din care îi va fi greu să revină la un deficit bugetar sub 3%, așa cum cere Bruxelles-ul.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG