În contextul pregătirilor pentru preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene la începutul 2022, președintele Franței a fost în vizită oficială la Budapesta, unde a discutat cu premierul maghiar, Viktor Orbán despre provocările care așteaptă UE în viitorul apropiat.
Prima oprire la Budapesta a președintelui Macron a fost una simbolică, la cimitirul evreiesc, unde a lăsat un buchet de flori la mormântul lui Ágnes Heller, o cunoscută filosoafă maghiară, și critic vocal al guvernului Orbán.
Vizita a fost urmată de o ședință între liderii celor două țări, unde, potrivit Reuters, au vorbit despre cooperarea UE în materie de securitate, dar și despre energia nucleară și politica agricolă.
„Avem neînțelegeri politice care sunt cunoscute, dar suntem dispuși să lucrăm împreună” a declarat președintele Macron la conferința de presă după întâlnirea cu prim-ministrul Ungariei.
Președintele Macron a adăugat că „respectul pentru statul de drept, pluralismul mass-media, și lupta împotriva discriminării sunt la baza proiectului european”.
Noul guvern german, o problemă pentru Orbán?
Vizita președintelui Macron vine în contextul în care Orbán și-a pierdut unul dintre principalii aliați în UE, odată cu plecarea liderului Germaniei, Angela Merkel, de la putere. În același context, Emmanuel Macron este considerat liderul care își va asuma rolul lăsat liber de către fostul cancelar german.
În trecut, guvernul german condus de către Angela Merkel a fost acuzat că ar fi ignorat abuzurile guvernului Orbán la adresa instituțiilor democratice, permițându-i astfel premierului maghiar să transforme Ungaria din democrație într-un regim hibrid.
Întrebat de Politico despre refuzul Angelei Merkel de a-l critica pe Orbán de-a lungul anilor, contracandidatul său pentru alegerile din aprilie, Péter Márki-Zay, a declarat că există trei motive principale pentru această alianță între cei doi lideri, „Audi, Mercedes, și BMW”.
Ungaria este una dintre principalele destinații ale investițiilor industriei auto germane.
Noul guvern din Germania, condus de social-democratul Olaf Scholz, pare să dea semne că nu va fi la fel de prietenos cu Orbán. Acest aspect este notat chiar de către prim-ministrul maghiar într-o scrisoare publicată cu ocazia sfârșitului „erei Merkel”.
În această scrisoare, premierul maghiar descrie noua coaliție germană ca fiind „pro-imigrație, pro ideologie de gen, pro-federalism UE” și concluzionează că odată cu plecarea lui Merkel „ne pregătim de luptă cu ochii larg deschiși”.
Viziuni diferite despre rolul UE
Întâlnirea dinte cei doi lideri este semnificativă și deoarece ei au o viziune fundamental diferită asupra rolului Uniunii Europene.
Emmanuel Macron este principalul susținător al unei Uniuni Europene mai puternice, acesta declarând la un eveniment despre prioritățiile președinției Franței că: „Trebuie să trecem de la o Europă a cooperării în interiorul frontierelor noastre, la o Europă puternică în lume, pe deplin suverană, liberă în alegerile pe care le face şi stăpână pe destinul său”.
În schimb, liderul maghiar este des acuzat de subminarea valorilor europene, atrăgând asupra sa critici dure din partea liderilor UE, cel mai recent în contextul unei propuneri legislative care este văzută ca fiind discriminatorie față de persoanele LGBT.
Premierul maghiar a organizat și o reuniune a liderilor de extrema dreaptă din UE. Invitată la această întâlnire a fost inclusiv Marine Le Pen, principala contracandidată a lui Macron, atât la alegerile prezidențiale din 2017, cât și la cele care urmează să fie organizate în 2022.
În urma acestei întâlniri, liderii prezenți au adoptat un comunicat comun care arată că: „numai instituţiile suverane ale Statelor Membre deţin o legitimitate democratică deplină. Instituțiile europene nu beneficiază de aceeași legitimitate”.
