Linkuri accesibilitate

#10întrebări. Șef în maternitate: Unele mame infectate și-au revăzut bebelușul după 14 zile


Protocoalele Covid au făcut ca unele mame să nu își poată strânge copilul în brațe 14 zile de la naștere (imagine generică)

Dr. Răzvan Socolov, șef de secție la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, descrie într-un interviu acordat Europei Liberă cât de mult a îngreunat pandemia viața mamelor, dar și a medicilor și asistentelor medicale din maternități.

Cea mai mare dramă pe care medicii din maternitățile suport Covid au întâlnit-o în ultimul an a fost despărțirea bebelușului nou-născut de mama infectată cu SARS-COV-2.

Protocoalele le-au interzis femeilor care tocmai au adus pe lume un copil să îl poată strânge în brațe până ce nu se „negativau” sau până nu treceau 14 zile de la naștere, cele 14 zile fiind perioada de izolare considerată sigură pentru ca mama să nu fie contagioasă.

Pentru a ține în frâu numărul infecțiilor, în maternități, ca și în alte spitale care au tratat pacienți bolnavi de Covid, au fost create circuite speciale. Dar nu toți pacienții sau familiile lor au văzut cu ochi buni aceste reglementări. Printre aceștia, multe mame de noi-născuți, cele care nu s-au putut bucura de momentele esențiale din primele zile de viață ale bebelușilor lor.

Deși au existat mici incidente, acestea nu au pus în pericol activitatea unității sanitare, spune medicul Răzvan Socolov, șef de maternitate la Iași. Despărțirea nou-născutului mamă este o problemă dispărea implicit odată cu pandemia.

Medicul atrage însă problema asupra unor probleme foarte greu de combătut. În interviul acordat Europei Libere, el vorbește despre motivele pentru care tinerii din România nu își mai doresc copii (iar când vor să devină părinți, foarte rar se gândesc la mai mult de doi copii), dar și despre o tendință îngrijorătoare în rândul populației fertile: căutarea tratamentelor medicale pe internet sau rețelele de socializare.

Medicul ginecolog, Răzvan Socolov, a îngrijit zeci de gravide bolnave sau suspecte de COVID-19 în ultimul an
Medicul ginecolog, Răzvan Socolov, a îngrijit zeci de gravide bolnave sau suspecte de COVID-19 în ultimul an

1. Cum a fost ultimul an pentru o maternitate suport Covid?

A fost un an cu destul de multe provocări. Încă de la sfârșitul lunii martie 2020 am avut cazuri de paciente cu această infecție. La început am avut foarte puține date despre evoluția unei gravide care are coronavirus. Pe parcurs am început să ne creăm procedurile și protocoalele necesare pentru a manageria cazurile. În esență, în tot acest an, ca și acum, am funcționat cu o parte a spitalului care a deservit cazurile Covid. Suntem un spital organizat în mai multe pavilioane și din acest punct de vedere am avut un avantaj. Am avut un pavilion unde am organizat 10 paturi pentru paciente Covid, iar restul spitalului și celelelalte două pavilioane dedicate mamelor au funcționat în regim non-Covid. Bineînțeles că, fiind vorba de epidemie, și în sectorul verde ne-am organizat mici zone tampon în care pacientele stăteau până ce primeau un test negativ PCR.

2. Au fost momente în care vreunul dintre cele 10 paturi să fie liber?

Am plecat cu șase paturi de paciente Covid și 4 paturi pentru cele care erau suspecte că ar putea avea boala. Aceasta pentru că, la început, nici laboratoarele nu erau foarte rapide și primeam destul de greu rezultatul. Și atunci a trebuit să organizăm o separare și în acel pavilion, cu circuite separate. Ulterior, după ce au apărut și testele, am dedicat toate cele 10 paturi pacientelor Covid. Au fost situații când aveam șase paturi, dar nu erau suficiente. Noi, fiind maternitate suport, practic rezolvam partea de obstestrică, după care, atunci când pacienta era pusă pe picioare, dacă nu avea simptomatologie, mergea acasă, în izolare, conform carantinei și a ordinelor care erau în vigoare. Dacă avea simptomatologie, intra pe terapie intensivă Covid.

3. Aceste protocoale, restricții pe care ați fost nevoiți să le impuneți, nu au provocat nemulțumiri sau frustări din partea pacientelor sau a rudelor?

Noi am explicat pacientelor fiecare element al circuitului care le privea. Nu stătea nimeni să le încuie cu cheia, dar le-am explicat că e bine să nu iasă din pavilion, să nu circule.

4. Toată lumea a respectat recomandările?

Au fost, într-adevăr, vreo două paciente care au plecat din pavilion pur și simplu – dar le-am găsit relativ repede. Au fost și mici probleme de confort pentru că acolo nu putea fi organizate saloane cu toalete proprii, pentru că așa e pavilionul respectiv făcut. Cred că principala problemă a fost că nu puteau să meargă la copii, mamele nu se putea deplasa pentru alăptare, ei se aflau în sectorul verde. Am încercat să le asigurăm mamelor un suport în această privință, să le explică situația.

5. După cât timp își vedeau copiii pentru prima dată?

Își vedeau copiii după ce se negativau sau după 14 zile de la primul test pozitiv. Dacă erau aparținători – tată sau alte persoane apropiate, cu care mama era de acord – care erau negativi, puteau prelua ei copiii. Ei nu stăteau două săptămâni la noi.

6. La fel se întâmplă și acum?

Este o mică dramă, dar mai mult de 14 zile nu se prelungește această despărțire. După această perioadă se consideră că orice infectat nu mai are risc de contaminare.

E adevărat că în ultima perioadă au apărut studii care arată că mamele pozitive pot primi copiii în salon, dar, din păcate, la noi fiind saloane un pic mai mari – două saloane a câte 4 paturi – nu avem cum să adaptăm acest sistem.

7. Neîncrederea în virus a fost unul dintre lait-motivele acestei pandemii. Ați remarcat-o și în rândul tinerilor părinți?

Nu aș putea spune că au fost cazuri de refuz a internării. În final, mai ales gravidele, sunt conștiente că dacă există acest pericol pentru sarcina lor trebuie să fie mai atente, chiar dacă nu cred în existența virusului. Oricum sarcina este o situație deosebită, care trebuie supravegheată. În privința taților, au mai fost situații, dar în principiu atât circuitele, cât și legiferarea modului de îngrijire a pacientelor cu această infecție au fost relativ clare, astfel încât nu am avut incidente majore.

8. De ce credeți că tinerii români nu mai vor mulți copii?

Cred că sunt mai mulți factori. Să nu uităm că destul de mulți români au emigrat la vârste tinere, e vorba de populația activă, populație fertilă. Aceștia își vor întemeieia o familie și vor să aibă aibă copii, dar nu în România. De aceea numărul de copii la suta de mii de locuitori în țară va scădea sau va stagna.

A doua problemă o găsim inclusiv la tinerele mame – vor să își stabilizeze situația financiară și profesională și după aceea să se ocupe de copii. În rest, e vorba despre un trend general în țările dezvoltate ca numărul de copii să fie mai mic.

9. Ar putea statul să facă mai mult pentru a-i motiva pe acești tineri?

Ceva măsuri s-au luat. Pe de o parte este partea de stimulent financiar, cum ar fi prevederile referitoare la concediu de maternitate, care au mai ajutat. Dar nu aș putea spune că întrevăd măsuri mai consistente.

Evident, condiții mai bune pentru copii, pentru educație, pentru un sprijin nu numai în perioada concediului de maternitate, dar și mai departe. Adică o calitate a măsurilor în favoarea copiilor, cred că reprezenta de asemenea un stimulent. Să aibă și părinții certitudinea că, deși sunt prinși în probleme profesionale sau de altă natură, au și ajutor de stat pentru a-și îngriji copiii.

10. Ce mesaj aveți pentru tinerii părinți care, atunci când constată o problemă de sănătate sau o schimbare la copilul lor, preferă să ceară ajutorul comunităților de pe Facebook – sau de pe internet, în general – în loc să solicite sprijinul medicului?

Acești părinți ar trebui să știe că atunci când iei o informație de pe internet trebuie să știi să o interpretezi. Limbajul medical, felul în care citești o informație, pentru aceasta noi facem o pregătire de ani întregi și în timpul facultății și după, ca să înțelegem unele termene și unele raportări.

Informația medicală, chiar dacă este accesibilă, nu este întotdeauna accesibilă ca înțelegere. În al doilea rând, totdeauna când ai o problemă de sănătate trebuie să anunți un medic să te vadă. Trebuie să te consulte un medic. Acum, mai ales în perioada de pandemie, s-a dezvoltat inclusiv partea asta de tele-medicină, deci ar trebui ca pacienții să aibă mai multă încredere și dorință de a obține opiniile avizate. Tot ce trebuie să facă este să se intereseze la medicul de familie.

Așa cum sunt persoane care înainte de COVID 19 apelau la vraci, acum sunt destui cei care preiau niște informații care par medicale, dar care sunt modificate – cu știință sau nu – și astfel, uneori acei pacienți înrăutățesc situația. În loc ca măcar să țină în loc o boală, pot chiar să o agraveze.

XS
SM
MD
LG