Cel mai important test a fost cel al vaccinului care să ajungă la toată lumea. Dacă veștile bune au venit prin decizia statelor membre ale Uniunii Europene de a cumpără împreună dozele necesare și a le împărțit, respectiv prin crearea mecanismului COVAX sub egida OMS, frustrarea cauzată de primirea greoaie a dozelor necesare a dus la instincte vechi.
Guvernele au început să investească bani pentru a muta liniile de producție pe teren propriu și a avea astfel acces mai ușor și mai rapid la doze suplimentare.
Au urmat și exemple clare de egoism. Washingtonul i-a transmis Uniunii Europene că nu ar trebui să se aștepte să primească prea curând dozele de vaccin AstraZeneca fabricate în Statele Unite, potrivit unor informații exclusive obținute de Reuters.
Cu câteva zile înainte, Guvernul italian a blocat un transport de 250.000 de doze de vaccin AstraZeneca în Australia pe motivă că UE nu a primit dozele convenite în angajamentul semnat cu compania anglo-suedeză.
Unele analize au arătat, că la actualul ritm, unele state sărace ar putea avea dificultăți să înceapă campania de vaccinare înainte de 2023.
La nivel internațional, mai mulți experți au atras atenția asupra unui pericol care a apărut și cu ocazia altor pandemii: așa-numitul „naționalism al vaccinului”. Dacă fiecare țară acționează pe cont propriu, pe principiul „fiecare pentru el”, există riscul ca accesul la vaccin să aibă doar statele puternice la nivel global, care dispun de resurse financiare și economice mari.
Mutarea producției de vaccinuri
În orașul german Dessau a fost înființat în 1921 un institut pentru a produce în masă vaccinuri care ulterior au contribuit la consolidarea Republicii Democrate Germane. Exact 100 de ani mai târziu, locația se pregătește să fie un centru unic pentru a produce vaccinuri COVID-19 pentru campania de vaccinare a Germaniei, arată Reuters.
Institutul are sprijinul guvernului regional, ca parte a efortului național de a asigura aprovizionarea și a adăuga vaccinuri la exporturile Germaniei. Premierul din Saxonia-Anhalt, Reiner Haseloff, a declarat că este de părere că Germania ar putea deveni un producător de vaccinuri, în același mod în care companiile electrice își mențin capacitatea în perioadele de cerere puternică.
Spre deosebire de Statele Unite, unde Operațiunea Warp Speed a guvernului a început să finanțeze extinderea și modernizarea fabricilor de produse farmaceutice la începutul pandemiei, puține țări la nivel global au opțiunea de a dezvolta fabrici. Planul german este unul dintre tentativele guvernelor din întreaga lume de a preveni lipsurile prin sprijinirea producției locale a companiilor farmaceutice.
Statele precum Australia, Brazilia, Japonia și Thailanda fac parteneriate de fabricație cu producătorul de medicamente AstraZeneca. În altă parte, Italia a promis sprijinul statului pentru un centru de producție de vaccinuri public-privat, în timp ce Austria, Danemarca și Israel planifică un fond comun de cercetare și dezvoltare și vor explora dacă își vor produce propriile vaccinuri.
India joacă un rol semnificativ în producția de vaccinuri la nivel global, iar Statele Unite, Japonia și Australia intenționează, de asemenea, să contribuie la finanțarea capacității de producție a vaccinurilor.
Planurile acestor state vizează rezolvarea unei penurii globale de doze. Văzută drept soluția optimă pentru redeschiderea economiilor, unele țări au acorduri de pre-cumpărare pentru a-și asigura aprovizionarea.
Două miliarde de doze
Criza vaccinului din Europa a arătat că statele care depind de livrările de la marile companii pot fi vulnerabile. În ianuarie, AstraZeneca a redus aprovizionarea blocului cu mai mult de jumătate decât convenise pentru primul trimestru și a acuzat Bruxelles-ului că nu este capabil să furnizeze dozele din Belgia destinate Regatului Unit.
Reducerea a intensificat tensiunile dintre Londra și Bruxelles și i-a determinat pe liderii europeni să limiteze exporturile de vaccinuri efectuate în UE - începând cu această lună, când Italia a blocat exporturile de doze ale AstraZeneca.
Germania este un importator net de vaccinurile, cu un deficit comercial de 720 milioane dolari în această zonă. Berlinul intenționează să schimbe acest lucru, iar fostul „Institut bacterian al districtului Anhalt” din Dessau va ajuta. Acum, o firmă de familie numită IDT Biologika alături AstraZeneca intenționează să investească peste 100 de milioane de euro (120 de milioane de dolari) pentru a extinde institutul într-o fabrică echipată pentru producerea de vaccinuri complete.
Compania spune că își propune să facă între 30 de milioane și 40 de milioane de doze pe lună de la sfârșitul anului 2022.
Germania nu și-a rezervat încă dreptul de a cumpăra niciunul dintre aceste vaccinuri, dar guvernul dorește să elaboreze un plan privind măsurile de susținere și stimulare a capacității de producție a vaccinurilor pe termen lung până la 1 mai, potrivit unui document văzut de Reuters.
O sursă guvernamentală a declarat că reprezentanții companiilor farmaceutice au declarat că garanțiile de cumpărare pe termen lung din Berlin ar fi mai importante pentru deciziile lor de investiții decât ajutorul financiar.
Fabrica IDT va putea, de asemenea, să producă vaccinuri pentru alte companii și, împreună cu un grup de firme din Saxonia-Anhalt, va fi în centrul unei strategii guvernamentale pentru a face din Germania un nou centru pentru producerea de vaccinuri în Europa.
Berlin vizează o capacitate anuală de 2 miliarde de doze de vaccin COVID de la IDT și alte facilități, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu problema. Pentru comparație, AstraZeneca și-a declarat ambițiile de a produce până la 3 miliarde de doze de vaccin până la sfârșitul acestui an, ceea ce îl va face cel mai mare producător de vaccin COVID-19 la nivel global.
Obiectivul Berlinului s-ar putea dovedi cu mult peste nevoile UE care are o populație de circa 450 de milioane de persoane, dar nu este încă clar cât de des vor fi necesare vaccinările pentru a consolida imunitatea.
Lecțiile trecutului
Disputele anterioare privind vaccinul dintre state aliate au servit ca prefață a luptei din epoca COVID pentru aprovizionarea cu vaccin.
Într-o epidemie de gripă din 1976, Statele Unite au blocat exporturile de vaccinuri, îngreunând un plan de vaccinare din Canada. Ottawa a învățat o lecție: în timpul pandemiei de gripă H1N1 din 2009, a cumpărat medicamente de la un producător local și a așteptat până la apariția focarului său înainte de a dona doze suplimentare Organizației Mondiale a Sănătății.
Și apoi, în anii care au urmat pandemiei din 2009, Washington a plătit sute de milioane de dolari mai multor companii pentru a construi sau extinde facilități private care ar putea fi utilizate pentru fabricarea și ambalarea unui vaccin pandemic într-un termen scurt în interiorul granițelor proprii.
Când COVID-19 a lovit, cel puțin două dintre aceste facilități au devenit parte a Operației Warp Speed, producând vaccinuri pentru Johnson & Johnson, AstraZeneca și Moderna.
Oficialii federali au folosit Legea privind producția de apărare pentru a pune companiile participante pe primul loc în materie de aprovizionări făcute de alte companii din SUA, iar Corpul de Ingineri al Armatei SUA a supravegheat direct unele proiecte de construcții.
Când companiile s-au străduit să angajeze suficient personal calificat, 16 angajați ai Departamentului Apărării au fost trimiși să lucreze în controlul calității la două fabrici, potrivit unui raport federal recent.
