Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina. LiveBlog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.


16:26

Ucraina nu recunoaşte legitimitatea lui Lukaşenko

Aleksandr Lukașenko bând o vodcă cu Volodimir Zelenski, 4 oct., 2019
Aleksandr Lukașenko bând o vodcă cu Volodimir Zelenski, 4 oct., 2019

Ucraina nu îl recunoaște pe Aleksandr Lukaşenko drept președinte legitim al Republicii Belarus – au decis autorităţile de la Kiev, după ce liderul de la Minsk a fost învestit, miercuri, în cadrul unei ceremonii secrete.

Poziţia Ucrainei cu privire la această chestiune a fost anunţată de ministrul de externe, Dmitro Kuleba, într-o postare pe Twitter.

Diplomatul ucrainean a mai subliniat că Ucraina nu s-a amestecat niciodată în afacerile interne ale Republicii Belarus și va sprijini întotdeauna poporul belarus.

„Având în vedere modul în care a avut loc campania electorală din Belarus și evenimentele ulterioare, „învestirea” lui Lukaşenko nu înseamnă recunoașterea sa ca șef legitim al statului belarus” – a scris Kuleba pe contul său de Twitter.

11:36

Zelenski vizitează locul accidentului aviatic

Volodimir Zelenski a vizitat locul accidentului militar de vineri, în care cel puţin 22 de persoane au murit, alte două persoane sunt grav rănite şi încă patru rămân de negăsit.

Accidentul a avut loc în apropierea oraşului Ciuhuiv, în regiunea Harkov, la aproximativ 2 km depărtare de aeroportul militar.

''Ucraina a pierdut 26 dintre fiii săi'', a scris pe Facebook preşedintele Volodimir Zelenski, care a decretat sâmbătă zi de doliu naţional.

Cutiile negre ale avionului militar prăbuşit vineri seară în timpul unui zbor de antrenament în regiunea Harkov, din estul Ucrainei, au fost găsite, a anunţat sâmbătă ministrul ucrainean al apărării Andrii Taran.

Avionul, un model Antonov-26 construit în 1977, transporta 27 de persoane, dintre care şapte membri ai echipajului şi 20 de studenţi la Universitatea naţională de aviaţie din Harkov. Doi studenţi au supravieţuit iniţial catastrofei, dar unul dintre ei, rănit ''extrem de grav'', a decedat sâmbătă dimineaţă, potrivit Ministerului Sănătăţii ucrainean.

07:08 17.9.2020

Mii de evrei tradiționaliști blocați la granița ucraineană

Presa din întreaga Europă scrie și despre cazna miilor de evrei tradiționaliști blocați la frontiera bieloruso-ucraineană din pricina Covid-19. Cum o scrie în Spania ABC, Kievul acuză Minskul de a-i fi lăsat pe aceștia că ar putea merge în pelerinaj la mormântul unui mare rebbe din Ucraina.

Potrivit Euronews, Ucraina chiar acuză Minskul de a fi ațâțat dinadins acest pelerinaj, dar și indignarea celor blocați.

Crucea Roșie a intervenit pentru a-i ajuta pe cei între 1000 și 2000 de evrei hasidim, cu toții bărbați, strânși în condiții de lipsă de igienă și hrană pe niște parkinguri de autostradă.

Gazeta.ru precizează că este vorba de un pelerinaj de Anul Nou (Roș ha-Șana) la mormântul din Uman (Ucraina) al celebrului rebbe Nachman din Breslov.

08:39 13.9.2020

Danemarca salută reluarea discuţiilor despre Nord Stream 2

Danemarca a salutat faptul că Angela Merkel a exprimat rezerve cu privire la gazoductul Nord Stream 2 şi doreşte "noi discuţii " cu privire la viitorul acestuia, a declarat sâmbătă premierul danez Mette Frederiken.

"Cred că poziţia germană este pozitivă, căci am fost împotriva Nord Stream 2 de la început. Nu cred că trebuie să ne facem dependenţi de gazul rusesc, deci cred că este bine dacă vor mai exista discuţii pe această temă", a afirmat şefa guvernului danez.

Deja slăbit de problemele ecologice şi de sancţiunile americane, acest proiect de gazoduct al gigantului rusesc de gaze Gazprom între Rusia şi Europa se confruntă cu un viitor incert după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, dovedită de Berlin.

Germania a fost principalul susţinător european al acestei noi surse directe de gaze ruseşti trecând pe sub Marea Baltică, care s-ar adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operaţional deja din 2012.

Dar Angela Merkel a declarat săptămâna aceasta că nu exclude consecinţe pentru noul gazoduct, dacă Moscova nu oferă răspunsurile aşteptate în cazul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit de câteva luni din cauza ameninţărilor cu sancţiunile SUA împotriva companiilor participante.

Danemarca, prin autoritatea sa energetică, a fost ultima ţară de pe traseu care a dat undă verde trecerii conductei prin apele sale, la sfârşitul lunii octombrie 2019, la câteva luni după sosirea la putere a Mettei Frederiken.

Aproximativ 120 de kilometri de conductă rămân de construit în apele daneze în largul insulei baltice Bornholm. Ruta de gaze traversează şi apele finlandeze şi suedeze.

Chiar dacă Danemarca a dezminţit orice presiune străină, Copenhaga a trebuit mult timp să facă echilibristică între cei doi aliaţi principali, Washingtonul şi Berlinul, aflaţi pe poziţii diametral opuse.

Problema a fost pe agenda vizitei secretarului de stat american Mike Pompeo în Danemarca în iulie, în cadrul căreia a salutat politica energetică daneză.

SUA, dar şi Polonia, ţările baltice şi Ucraina au o părere negativă asupra conductei: se tem de o dependenţă a europenilor faţă de Moscova şi de o slăbire a Ucrainei, până acum principala rută pentru gazul rusesc spre Europa.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG