Rusia critică proclamarea noului stat ''Mica Rusie'' în estul Ucrainei

​
Proclamarea, marți, de către separatiștii proruși a unui nou stat în estul Ucrainei, denumit ''Mica Rusie'', a provocat reacții nu numai din partea unor capitale occidentale, ci și a Moscovei.

Marți, separatiștii din Donețk au anunțat că au creat un nou stat, denumit ''Malorusia'', sau ''Mica Rusie'', în estul Ucrainei. Separatiștii din regiunea vecină Lugansk, care sunt aliați ai miliției din Donețk, s-au arătat surprinși de anunț, spunând că declarația referitoare la caracterul statal nu a fost discutată mai înainte.

Critici au venit și din partea Rusiei, unde Boris Grizlov, negociatorul șef al Moscovei pentru problema privind estul Ucrainei, a respins declarația separatiștilor. ''Această inițiativă nu se încadrează în procesul de la Minsk. O iau pur și simplu ca pe o invitație la discuție. Această declarație nu are efecte cu caracter constitutiv'', a spus Grizlov.

Bellingcat: Ce se știe despre accidentul MH17 după trei ani de la tragedie

Grupul international de jurnalisti de investigație Bellingcat a publicat un raport care face rezumatul dovezilor implicarii Rusiei si a separatistilor din Donbas pe care ii sustine în tragedia MH17 și respinge cele mai cunoscute versiuni continand ”fapte alternative”.

Într-un raport de 72 de pagini Bellingcat descrie versiunea sa asupra evenimentelor de dinainte și după căderea MH17. În perioada cuprinsă între 23 și 25 iunie 2014, soldațiii Brigazii 53 de apărare aeriană antirachetă a Federației Ruse au transportat mai multe vehicule la granița ruso-ucraineană. Printre acestea se afla și un lansator de rachete „Buk“ cu numărul 332.

În dimineața zilei de 17 iulie 2014, lansatorul se afla deja în Donețk. Acolo sistemul „Buk“ a fost încărcat pe o platformă de camion si transportat în est, prin teritoriul controlat de rebelii proruși.

Numărul inscriptionat pe „Buk“ a fost acoperit cu vopsea, dar Bellingcat a reusit să-l identifice dupa urmele de vopsea si lovituri.

Operatiunea de transportare a acestui sistem anti-aerian spre Donbas era coordonata de ofițerul rus în retragere Serghei Dubinski, zis „Hmurîi“. În 2014, Dubinski era șeful serviciului de informații în unitatea separatista condusa de Igor Strelkov (numele real – Ghirkin). Strelkov, care trăiește acum în Rostov, este considerat unul dintre principalii ideologi ai mișcării „Novorosiia“, acționând în sprijinul separatiștilor din Donbas și în apărarea așa-numitei „lumi ruse“.

În după-amiaza aceleiași zile, camionul cu „Buk“ sosește în orașul Snejnoe, situat la aproximativ 80 km de Donețk. De aici, lasnatorul de rachete a fost autopropulsat spre sud. În jurul orei 16:20, 17 iulie, „Buk“ a doborât aeronava „Boeing“ a companiei Malaysia Airlines, care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Zborul MH17 avea la bord 298 de persoane. 196 dintre erau cetățeni olandezi. Toți au murit.

În dimineața zilei de 18 iulie, „Buk“ cu numarul 332 a fost surpsins de o camera video când trecea prin punctul de control al separatistilor din Lugansk. Instalația avea lipsa o rachetă. Conversațiile separatistilor, interceptate de SBU, indică faptul că la scurt timp după aceasta, lansatorul de rachete a fost dus înapoi în Rusia.

Cauza morții pasagerilor avionului a fost declarata oficial ca fiind provocata de o racheta „sol-aer“, lansata de un sistem de rachete „Buk“. Concluzia apartine Consiliul de Securitate al Olande și Echipei Comune de Anchetă (JIT), din care au facut parte experti din Olanda, Australia, Belgia, Malaezia și Ucraina.

Raportul Bellingcat enumera si seria de teorii ale conspirației lansate in Rusia. De exemplu, că MH17 ar fi fost aruncat în aer din interior, sau legătura cu dispariția misterioasă a unui alt zbor al Malaysia Airlines – MH370 – în Marea Chinei de Sud.

Pe 21 iulie, Ministerul rus al Apărării a publicat propriul raport despre tragedia MH17. Printre materialele prezentate se aflau si imagini de satelit trucate, fapt dovedit de expertii Bellingcat.

Potrivit concernului rus militar „Almaz-Antey“, care a efectuat propria anchetă, racheta care a distrus aeronava a fost casata de armata rusă. In ceea ce priveste lansarea ei, aceasta s-a facut dintr-o zonă care nu era controlata de nicio parte a conflictului. Informațiie „Almaz-Antey“, lansate în octombrie 2015, nu sunt confirmate nici de martorii oculari, nici de sursele deschise si au fost respinse de Consiliului de Securitate al Olandei si JIT, subliniaza raportul Bellingcat.

Franța și Germania condamnă planul separatiştilor de proclamare a unui nou stat numit "Mica Rusie"

Franța și Germania au condamnat anunțul lui Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, de proclamare a unui nou stat, dar nu doar în regiunile separatiste proruse est-ucrainene, ci pe întregul teritoriu al ţării.

Aleksandr Zaharcenko a declarat că va fi elaborată o nouă constituţie care va fi supusă unui referendum. "Considerăm că statul ucrainean în forma în care era nu mai poate fi restabilit. Noi, reprezentanţii regiunilor fostei Ucraine, cu excepţia Crimeei, proclamăm crearea unui nou stat, succesor al Ucrainei", a declarat liderul separatist prorus, propunând numele "Malorossiya" ("Mica Rusie") pentru noua ţară, o denumire a actualului teritoriu ucrainean de pe vremea Imperiului Rus. Capitala noului stat ar urma să fie, potrivit lui Zaharcenko, în Doneţk. Regiunea ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia din 2014, manevra fiind condamnată de Occident.

"Le propunem locuitorilor Ucrainei o modalitate paşnică de rezolvare a situaţiei dificile, fără război. Este ultima noastră propunere", a explicat Zaharcenko, precizând că noul stat ar urma să fie federal, cu regiuni cu grad mare de autonomie. Liderul separatist susţine că s-a consultat cu reprezentanţi ai altor regiuni ucrainene. Însă liderii separatişti din autoproclamata Republică Populară Lugansk susţin că nu au fost consultaţi şi că nu susţin iniţiativa.

Rusia a transmis că este vorba de un plan care va fi supus dezbaterii publice, evitând să anunţe că îl susţine.

Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, a avertizat că poporul ucrainean "va îngropa Malorossiya", numind planul rebelilor drept rezultatul "imaginaţiei bolnave".

Franţa şi Germania au catalogat planul drept "inacceptabil", avertizând că sunt subminate procesul de pace şi Acordurile de la Minsk.

Divergențele profunde între NATO și Rusia persistă în chestiunea Ucrainei

​

Reuniunea de azi a Consiliului NATO-Rusia de astăzi a fost tensionată de la început, atât în chestiunea Ucrainei, cât și în cea a reducerii riscurilor de derivă militară gravă, după recentele incidente care au implicat manevre ale avioanelor militare rusești și occidentale ce efectuează zboruri deasupra Mării Baltice.

Secretarial general NATO Jens Stoltenberg a spus că în ce privește Ucraina i s-a transmis ambasadorului rus Alexandr Grușko că “divergențele rămân profunde în chestiunea Crimeei și a conflictului din estul Ucrainei”.

Consiliul NATO-Rusia, forumul care reunește ambasadorii NATO și pe cel mai înalt diplomat al Rusiei pe lângă alianța condusă de SUA, este văzut ca un mijloc de a preveni creșterea tensiunilor, chiar și acum că manevrele militare comune au fost suspendate, iar majoritatea țărilor din NATO aplică sancțiuni Moscovei. Vreme de doi ani, din aprilie 2014 și până în primăvara anului trecut, Consiliul NATO-Rusia a fost suspendat din pricina intervenției Moscovei în Ucraina și a ocupării Crimeei.

În cadrul reuniunii, reprezentantul rus pe lângă NATO, Alexandr Grușko, a trebuit de altfel să răspundă multor întrebări și în legătură cu conflictul din estul Ucrainei, care a ucis peste 10.000 de persoane începând din aprilie 2014 încoace.