Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina s-au angajat să pună în aplicare planul de pace în estul Ucrainei
Franţa, Germania şi Rusia au mediat discuţii între guvernul ucrainean şi rebelii susţinuţi de Rusia, care s-au confruntat din aprilie 2014, iar conflictul s-a soldat cu peste 10.000 de morţi.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat că a purtat o discuţie telefonică la care au participat preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi liderul rus Vladimir Putin.
"Cei patru lideri au notat importanţa unei încetări definitive a focului, a retragerii armamentului greu şi a retragerii forţelor, cu o monitorizare a situaţiei de 24 de ore de către OSCE. Părţile au convenit să coordoneze etapele finale privind siguranţa şi să continue să lucreze la foaia de parcurs pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. În acest scop, o reuniune a formatului Normandia urmează să aibă loc în a doua jumătate a lunii august", se arată într-un comunicat al preşedinţiei ucrainene.
Petro Poroşenko a subliniat "importanţa introducerii unei misiuni de pace a ONU în Donbas" şi a acuzat Rusia de "reticenţă în eliberarea ostaticilor, inclusiv a celor care sunt deţinuţi ilegal în Rusia".
Emmanuel Macron şi Angela Merkel au pledat pentru "inadmisibilitatea oricăror declaraţii care subminează integritatea teritorială a Ucrainei, în special în ceea ce priveşte înfiinţarea aşa-numitei Malorossiya".
Grupul de contact Normandia a fost creat pentru a media între părţile aflate în conflict în vederea începerii unui proces de pace în regiunile controlate de rebelii separatişti în estul Ucrainei. Din acest format fac parte şefii de stat şi de guvern, precum şi miniştrii de Externe din Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa.
Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, a anunţat săptămâna trecută un plan de proclamare a unui nou stat, dar nu doar în regiunile separatiste proruse est-ucrainene, ci pe întregul teritoriu al ţării. Va fi elaborată o nouă constituţie care va fi supusă unui referendum, iar Zaharcenko a propus numele "Malorossiya" ("Mica Rusie") pentru noua ţară, o denumire a actualului teritoriu ucrainean de pe vremea Imperiului Rus.
Kusturica în Crimeea pentru un concert
Regizorul sârb Emir Kusturica a ajuns duminică în Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în martie 2014, pentru a susține un concert împreună cu grupul său No Smoking Orchestra în orașul Ialta.
Vizita sa în Crimeea nu este văzută cu ochi buni de Kiev, care a interzis deja unui număr de 140 de artiști ruși intrarea în Ucraina pentru că s-au deplasat în Crimeea după anexarea sa de către Rusia, fapt ce a dus la instituirea de sancțiuni europene și americane încă în vigoare.
Regizorul sârb, a cărui țară este apropiată de Rusia, nu și-a ascuns niciodată susținerea față de președintele rus Vladimir Putin, pe care l-a descris drept "un tip bine" într-un interviu de la începutul lui iulie pentru săptămânalul francez Le Journal du dimanche.
În 2016, Emir Kusturica a fost decorat cu Ordinul Prieteniei de Vladimir Putin, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Kremlin.
Casa Albă acceptă înăsprirea sancțiunilor impuse Rusiei
Casa Albă s-a declarat deschisă față de înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, într-un context în care republicanii și democrații din Congresul SUA au ajuns la un acord asupra unui proiect de lege vizând adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreii de Nord. Proiectul, care ar limita orice potențial efort al administrației președintelui Donald Trump de a încerca să ridice sancțiunile impuse Moscovei, ar putea fi adoptat marți de Camera Reprezentanțilo.
"Susținem legislația în forma actuală și vom continua să colaborăm cu Camera reprezentanților și Senatul pentru a impune aceste sancțiuni severe împotriva Rusiei până la reglementarea deplină a situației din Ucraina, ceea ce cu siguranță încă nu este cazul", a declarat duminică pe postul de televiziune ABC secretara de presă a Casei Albe, Sarah Sanders.
Mulți dintre legislatorii americani speră ca legea să-i trimită lui Trump mesajul de a menține o poziție fermă față de Rusia. În ultimele săptămâni, oficiali din administrația Trump au contestat, în discuții cu congresmeni, unele pasaje din varianta legii care a fost deja adoptată de Senat la 15 iunie, între care prevederea ca șeful statului să obțină aprobarea Congresului înainte de a putea relaxa sancțiunile.
John Thune, unul din liderii republicanilor din Senat, și Ben Cardin, principalul senator democrat din Comisia pentru relații externe, au apreciat duminică pe Fox News că proiectul de lege va obține suficiente voturi pentru a contracara un eventual veto din partea președintelui.
La Bruxelles, Uniunea Europeană a tras un semnal de alarmă în privința demersurilor americane vizând înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, făcând apel la Washington să se coordoneze cu partenerii său din G7. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a avertizat că aceste sancțiuni ar putea avea "consecințe nedorite", mai ales în ce privește eforturile Uniunii Europene de a-și diversifica sursele de energie.
Noul director de comunicare al Casei Albe, Anthony Scaramucci, a afirmat că Donald Trump nu s-a decis încă dacă să semneze sau nu legea.
Un cetăţean britanic care s-a alăturat separatiștilor a fost condamnat la cinci ani de închisoare
Un tribunal din Marea Britanie l-a condamnat la cinci ani de închisoare pe un cetăţean britanic care s-a alăturat miliţiilor pro-ruse din estul Ucrainei.
Benjamin Stimson, în vârstă de 41 de ani, a mers în zona de conflict din estul Ucrainei în anul 2015. Prezenţa sa în zona de conflict a fost atestată prin intermediul unui interviu acordat la faţa locului televiziunii BBC prin intermediul unei fotografii a sa cu un pistol-mitralieră de tip Kalaşnikov, difuzată pe o reţea de socializare.
Avocatul lui Stimson a susţinut în faţa instanţei că acesta nu a participat la nicio luptă în cele patru luni cât a stat în Ucraina şi a recunoscut doar infracţiunea de facilitare a unor acte teroriste comise de alte persoane. Judecătorul a apreciat însă că acuzatul "a ajutat miliţia prin prezenţă şi implicare".
Acesta este primul caz din Marea Britanie în urma căruia un cetăţean britanic este judecat pentru sprijinirea rebelilor din Ucraina.