Camera Reprezentanților a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreei de Nord
Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat marți cu cvasiunanimitate de voturi un proiect de lege care impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreei de Nord și care ar urma să fie supus aprobării Senatului.
Partea din proiect referitoare la Rusia, destinată să sancționeze Moscova pentru ingerințele sale în campania prezidențială de anul trecut, a suscitat rezistențe din partea președintelui Donald Trump și a suscitat rezerve din partea Uniunii Europene pentru că ea deschide calea sancțiunilor împotriva unor întreprinderi europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
Parlamentarii americani, forțând mâna președintelui Donald Trump într-un moment în care acesta vrea să o întindă lui Vladimir Putin, vor în primul rând să aplice represalii Rusiei după o campanie de dezinformare și de piratare atribuită Moscovei în timpul alegerilor prezidențiale americane de anul trecut. Anexarea Crimeii și ingerințele în Ucraina sunt alte motive ale sancțiunilor propuse.
"Așa cum au conchis serviciile de informații americane, acest fost agent KGB a încercat să se amestece în alegerile noastre", a declarat parlamentarul republican Ed Royce. "Dacă nu facem nimic, Rusia își va continua agresiunea", a adăugat el.
Consensul a fost aproape total în Capitoliu, unde Moscova își poate număra susținătorii pe degetele unei mâini. Rezultatul a fost de 419 voturi favorabile, iar trei împotrivă. Luna trecută, Senatul votase un proiect similar cu 98 de voturi favorabile și două împotrivă.
Statele membre ale UE vor evoca de altfel un eventual răspuns în cursul unei reuniuni miercuri la Bruxelles.
Mai multe țări europene, în special Germania, sunt indignate pentru că legea ar da președintelui american posibilitatea de a sancționa întreprinderile care lucrează la conductele petroliere venind din Rusia, limitând, de exemplu, accesul lor la băncile americane sau excluzându-le de pe piața publică din SUA.
Această dispoziție ar putea în teorie să deschidă calea unor sancțiuni împotriva grupurilor europene partenere la proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze sosirea gazelor rusești în Germania începând cu 2019.
Sunt vizate în special grupurile francez Engie, germane Uniper (ex-EON) și Wintershall (BASF), austriac OMV și anglo-olandez Shell.
Până în prezent, pragul stabilit de Washington și Bruxelles fusese ca sancțiunile să nu afecteze aprovizionarea cu gaze a Europei.
Trump acuză Ucraina că a ajutat-o pe Hillary Clinton în campania electorală
Donald Trump a acuzat marti Ucraina, fara a oferi nicio dovada, ca a incercat sa-i saboteze campania electorala sprijinind-o in schimb pe rivala sa democrata Hillary Clinton, scrie Reuters.
Intr-o serie de tweet-uri matinale, Trump a afirmat de asemenea ca ministrul Apararii Jeff Sessions a "avut o pozitie foarte SLABA" fata de Hillary Clinton si a citat "eforturile ucrainene de a sabota campania Trump - lucrand in tacere pentru a o promova pe Clinton'."
Trump nu a oferit alte detalii sau dovezi legate de acuzatiile impotriva Ucrainei.
Ambasada Ucrainei la Washington a negat, intr-o postare pe Twitter, acuzatiile presedintelui Trump: "Ne mentinem declaratiile ca guvernul ucrainean nu a ajutat nici un candidat in alegeri. Ucraina e mandra de sustinerea bipartizana in SUA”.
Rusia concentrează trupe de asalt la granița cu Ucraina
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei e îngrijorat de consolidarea prezenței militare a Rusiei la granița cu Ucraina. Potrivit Kievului, Rusia a concentrat la frontieră trei divizii ofensive de infanterie motorizată.
„Structura organizatorică, armamentul din dotare și echipamentele militare indică faptul că aceste divizii rusești sunt în mod esențial unitati de asalt, destinate pentru desfășurarea unor acțiuni ofensive rapide“ – a spus generalul Viktor Mujenko, comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei.
Potrivit generalului, Rusia a plasat în apropiere de granița cu Ucraina Divizia motorizata III (loc de desfășurare permanenta – Valuyki), Divizia 144 (Smolensk) și Divizia 150 (Novocherkassk).
SUA ar putea trimite arme în Ucraina
Kurt Volker, noul reprezentant special al SUA în Ucraina, a declarat că Washingtonul reanalizează în prezent dacă va trimite sau nu arme Kievului pentru a lupta împotriva separatiștilor.
Volker a mai spus că el nu consideră această mişcare ca fiind una provocatoare.
Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a solicitat ambelor părţi să analizeze acordul fragil din estul Ucrainei.
"Armele de apărare, cele ce ar permite Ucrainei să se apere, ar putea ajuta de fapt la blocarea ameninţărilor ruse", a spus Volker.
El a adăugat că succesul în stabilirea păcii în estul Ucrainei ar necesita solicitarea unui nou dialog strategic cu Rusia.