Putin amenință cu represalii, după ce Senatul SUA aprobă noi sancţiuni
Vladimir Putin, a acuzat legislatorii americani de "insolenţă" şi a promis că Rusia va recurge la represalii, dacă sancţiunile SUA vor fi legalizate în cadrul ultimei runde de aprobări.
Camera Representanţilor din SUA a votat marţi cu 419 voturi la trei, în favoarea unui proiect de lege privind noi sancţiuni impuse Rusiei, Coreei de Nord şi Iranului.
Sancţiunile au fost votate mai departe joi în cadrul Senatului american, urmând ca proiectul de lege să necesite semnătura lui Donald Trump, preşedintele american, pentru a fi considerat aprobat.
Trump, care a avut două discuţii cu Putin la summitul G20, va întâmpina reacţii negative în cazul în care va încerca să se opună noilor sancţiuni, actuala Administraţie de la Casa Albă fiind deja implicată în scandalul ingerinţelor ruse în alegerile americane din 2016.
'Noi ne comportăm într-un mod foarte rezervat, foarte răbdător, însă, la un moment dat, va trebui să răspundem, pentru că este imposibil să tolerăm la nesfârșit insolența la adresa țării noastre', a declarat președintele rus, în cadrul unei conferințe de presă comune la Savonlinna, în Finlanda, cu omologul său finlandez Sauli Niinisto.
"Este imposibil să tolerezi la nesfârşit acest tip de insolenţă faţă de ţara noastră", a adăugat acesta.
Proiectul a provocat indignarea Moscovei, dar și a Europei, pentru că deschide calea sancțiunilor împotriva unor companii europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
De asemenea, textul prevede și un mecanism inedit care nu este pe placul Casei Albe: președintele american Donald Trump are nevoie de acceptul congresmenilor dacă va dori vreodată să decidă suspendarea sancțiunilor existente împotriva Rusiei.
Poroşenko i-a retras cetăţenia ucraineană fostului președinte georgian Mihail Saakaşvili
Poroşenko i-a retras cetăţenia ucraineană fostului său aliat Mihail Saakaşvili, în cadrul unei manevre surprinzătoare percepută ca fiind o tentativă de blocare a aspiraţiilor politice ale fostului preşedinte georgian.
Saakașvili se află în SUA, unde, nemaiavând nici o cetățenie, fiind așadar apatrid, a calificat decizia lui Poroșenko drept ‘lașă’.
Mihail Saakaşvili, care a combătut corupţia în Georgia în perioada în care a fost preşedinte, din 2004 până în 2013, primise în mai 2015 paşaport ucrainean şi fusese numit de Petro Poroşenko în funcţia de guvernator al regiunii Odesa.
Pe fondul disputelor cu Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat în noiembrie 2016 din funcţia de guvernator şi a format un nou partid, care se poziţionează în opoziţie faţă de preşedintele Ucrainei. Acuzându-l pe Poroșenko de "jaf" asupra concetățenilor săi, Saakașvili s-a angajat să creeze o nouă forță politică în Ucraina și să obțină convocarea de alegeri anticipate.
Un consilier din Ministerul de Interne ucrainean a precizat că retragerea cetățeniei a fost motivată de faptul că "Parchetul georgian a informat recent Ucraina în legătură cu fapte care nu-i erau cunoscute în momentul deciziei de acordare a cetățeniei ucrainene și pe care Mihail Saakașvili le-a ascuns în mod intenționat".
"Poroșenko s-a hotărât să mă priveze de cetățenie în mod perfid, în timp ce mă aflu în afara țării", a reacționat pe Facebook Saakașvili, aflat în SUA.
Decizia intervine după o întâlnire desfășurată săptămâna trecută la Tbilisi între Petro Poroșenko și omologul său georgian Ghiorghi Margvelașvili, la care cei doi șefi de stat și-au anunțat intenția de a coopera pentru aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Luni, Mihail Saakașvili l-a acuzat pe președintele ucrainean că de fapt deplasarea sa în Georgia a avut ca scop o "întâlnire secretă" cu miliardarul Bidzina Ivanișvili, al cărui partid deține frâiele puterii din 2012.
Decretul lui Poroșenko face imposibilă întoarcerea fostului președinte georgian în Ucraina, pentru că el ar risca deodată să fie expulzat în Georgia, unde se află sub anchetă pentru “abuz de putere”.
Noile sancțiuni SUA: UE este gata să ia măsuri pentru a--și apăra interesele în Rusia
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a anunțat astăzi că Uniunea Europeană se pregătește să reacționeze “în termen de câteva zile” la noile sancțiuni luate de SUA împotriva Rusiei, dacă acestea ar putea afecta securitatea energetică a Europei.
Marți, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a votat aproape la unanimitate impunerea de noi și severe sancțiuni Rusiei lui Putin, care a ocupat Crimeea și sprijină separatiștii din estul Ucrainei.
"America first / America mai întâi nu înseamnă că interesele Europei trebuie să vină la urmă”, a spus Juncker.
Comisia Europeană se teme că noile sancțiuni SUA ar putea lovi companiile europene care instalează conducte de gaz și petrol în Rusia, dar și firmele miniere, de transport sau financiare.
Ar fi afectate apoi toate firmele europene care se ocupă de repararea și menținerea în funcțiune a rețelei energetice care traversează Ucraina... iar în cele din urmă, în mod paradoxal, sancțiunile ar afecta Ucraina însăși. Țările baltice și proiectele comune ale europenilor de exploatare a extragerii gazului în Marea Baltică ar fi de asemenea direct afectate.
Rex Tillerson nu intenționează să demisioneze
Șeful diplomației americane Rex Tillerson nu intenționează să demisioneze, a afirmat marți Departamentul de Stat, după ce în presă au apărut informații despre o eventuală plecare a acestuia din cauza unui presupus dezacord cu Casa Albă.
De la preluarea șefiei diplomației americane în februarie, fostul patron al gigantului petrolier ExxonMobil este criticat pentru relativa sa discreție și intenția sa de a reduce cu aproape 30% a bugetului Departamentului de Stat, care numără peste 70.000 de angajați la Washington și încă 250 la post în străinătate.
Când a revenit din acest turneu la 13 iulie, Rex Tillerson, un inginer texan de 65 de ani, care și-a petrecut întreaga sa carieră la Exxon, a mărturisit că se simte "obosit". El a recunoscut că atunci când a condus ExxonMobil (2006—2016) "viața lui era mai ușoară", întrucât el era "factorul de decizie finală". În timp ce în calitate de ministru de externe, el trebuie să se ocupe de un proces de decizie fragmentat într-un "guvern american (...) care nu este o organizație foarte disciplinată".