Germania: Noile sancţiuni americane impuse Rusiei contravin legislaţiei internaţionale; vor afecta ţările din Europa, inclusiv Ucraina
Noile sancţiuni americane impuse Moscovei vor afecta ţările europene care cooperează cu Rusia în domeniul energiei, astfel că aceste măsuri restrictive reprezintă o încălcare a legislaţiei internaţionale, a declarat Brigitte Zypries, ministrul german pentru Afaceri economice şi energie.
"Considerăm că reprezintă o încălcare a legislaţiei internaţionale", a continuat oficialul german, care a subliniat că UE a fost mereu în favoarea coordonării cu SUA în ceea ce priveşte regimul de sancţiuni. Zypries a mai adăugat că Uniunea Europeană analizează posibilitatea unor măsuri de retorsiune ca răspuns la noile sancţiuni impuse de SUA.
Statele europene sunt îngrijorate deoarece proiectul Nord Stream-2 este menţionat în proiectul legislativ privind noile sancţiuni anti-Rusia, afirmând prevederile din acest act ar putea avea un efect negativ în ceea ce priveşte securitatea energetică a Uniunii Europene, dezvoltarea pieţei de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est şi reforma sectorului energetic din Ucraina.
Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a declarat vineri că sancţiunile nu ar trebui să servească intereselor sectorului energetic.
Congresul Statelor Unite a aprobat un proiect care prevede impunerea de noi sancţiuni Rusiei. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie semnat de preşedintele Donald Trump.
Ucraina desfășoară manevre în Marea Neagră cu trei membri ai NATO, printre care România
Forțele maritime ucrainene desfășoară exercițiile navale comune PASSEX în Marea Neagră cu nave a trei țări membre ale NATO, și anume Marea Britanie, Turcia și România, a anunțat vineri Ministerul Apărării de la Kiev.
Exercițiile navale implică fregata ucraineană "Hatman Sahaidacini", distrugătorul britanic "Duncan", fregata turcă "Yildirim", fregata românească "Regele Ferdinand", precum și vehicule aeriene, potrivit unui comunicat al ministerului.
Exercițiile navale PASSEX sunt ținute periodic în Marea Neagra. Ucraina și NATO au stabilit parteneriatul în 1991, la scurt timp după ce Kievul și-a obținut independența față de fosta Uniune Sovietică. Ucraina cooperează strâns cu alianța și participă activ la programul NATO Parteneriat pentru Pace.
Cinci noi țări aplică sancțiunile UE împotriva Rusiei
Cinci țări au aderat la decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive impuse ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, se arata în declarația semnata de Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună.
„Țările candidate la aderarea la UE – Muntenegru și Albania, un membru al Spațiului Economic European- Norvegia, precum și Georgia și Ucraina au aderat la această decizie“, -se spune în declarație.
„Aceste țări se vor asigura că politicile lor naționale corespund cu decizia Consiliului UE“, – a adăugat Federica Mogherini.
Potrivit ei, UE ia în considerare și salută hotararea celor cinci state.
Amintim, Consiliul UE a prelungit până la 23 iunie 2018 sanctiunile împotriva Crimeei și orasului Sevastopol.
Sancțiunile includ interdicții privind: importul în UE de mărfuri din Crimeea și Sevastopol; investiții în Crimeea și Sevastopol; servicii turistice in Crimeea și Sevastopol, în special, navele de croazieră europene nu pot intra în porturile din Crimeea; exportul anumitor produse și tehnologii în Crimeea, în special, în domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și energiei.
Patriarhul Filaret: „Rusia pretinde că Vladimir a creștinat Moscova, fondată la 100 de ani după moartea sa”
În discursul său de după serviciul religios de la monumentul cneazului Vladimir cel Mare (I), Patriarhul Ucrainei Filaret a declarat ca Rusia încearcă să ocupe nu doar teritorii străine, dar, de asemenea, istoria și cultura straina.
„Adevărul este de partea noastră. Și asta o știe toată Ucraina și toată lumea știe că adevărul este cu noi. Noi am renuntat la armele nucleare pentru că suntem o tara iubitoare de pace, și nu am atacat Rusia, Rusia ne-a atacat si ne-a luat temporar Crimeea și acum vrea si Donbasul” – a spus Patriarhul Filaret.
El a întrebat retoric, „oare credinta crestină inseamna sa furi bunul altuia? Nu doar bunul, dar chiar istoria și cultura“, – a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
„Acum, in Rusia se promoveaza ideea ca cneazul Vladimir „aproape ca a crestinat Moscova, care a apărut în secolul al XII-lea (Vladimir I a fost cneaz de Kiev între 980-1015-n.r.)…Și i-au pus un monument acolo, iar biserici cu hramul sfantului Vladimir nu au in toata Rusia…Iar monument i-au pus, ca sa sublinieze faptul că “Vladimir este al lor“, – a spus Filaret.