Sancțiuni împotriva lui Firtaș: Zelenski își continuă ofensiva
În Ucraina, Volodimir Zelenski își continuă ofensiva împotriva oligarhilor care întrețin legături cu Moscova. Astfel, Kievul a impus sancțiuni magnatului gazului Dmitri Firtaș (foto), motivul fiind că acesta a vândut produse pe bază de titan unor întreprinderi militare ruseşti.
Firtaş, una din cele mai mari averi din Ucraina şi apropiat al fostului preşedinte fugit în Rusia Viktor Ianukovici, este cerut de Statele Unite pentru corupţie şi spălare de bani.
Firtaș a fost arestat în Austria în martie 2014 în baza mandatului internaţional de arestare emis în Statele Unite, iar în 2019 Curtea Supremă a Austriei a decis că poate fi extrădat.
El a rămas însă în Austria, unde a atacat decizia autorizând extrădarea sa. Dmitri Firtaş poate rămâne în Austria până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Eroarea strategică a lui Zelenski
Ieri, luni, cu puțin înainte ca Joe Biden să-și înceapă conferința de presă de după anunțarea concluziilor summitului NATO, Volodimir Zelenski a postat un tweet în care spunea că NATO “a decis să primească Ucraina”.
Realitatea s-a dovedit însă mai puțin glorioasă, iar când Biden a apărut, la Bruxelles, în fața presei, el a spus doar că NATO sprijină “suveranitatea și integritatea teritorială” a Ucrainei, dar nu a spus nimic despre o primire a Kievului în NATO (video aici). A devenit imediat limpede că Zelenski s-a grăbit, forțând lucrurile fără să cunoască teritoriul.
Febrilitatea lui Zelenski este de înțeles: Ucraina are obiectivul intrării în NATO înscris în Constituție.
NATO oferă Ucrainei promisiuni de aderare, dar nicio garanție
NATO și-a reconfirmat promisiunea de a acorda într-o zi Ucrainei calitatea de membru, fără însă a oferi garanții precise despre când se va întâmpla asta.
NATO și-a repetat promisiunea într-un comunicat oficial publicat la încheierea summitului de ieri, luni 14 iunie, în care spune: „Reiterăm decizia luată la summitul din București în 2008 că Ucraina va deveni un membru al Alianței. Sprijinim cu hotărâre dreptul Ucrainei de a-și decide singură viitorul și politica externă, fără un amestec din afară.”
Cum o remarcă, însă, Kiev Post, documentul nu oferă niciun orar al aderării și nici un fel de garanții în legătură cu pașii următori.
Volodimir Zelenski i-a cerut foarte insistent lui Joe Biden să obțină de la aliați o asemenea promisiune oficială într-o convorbire telefonică pe care au avut-o pe 7 iunie, înainte ca Biden să pornească spre Europa.
Georgia a primit în 2008 o promisiune identică de la NATO, dar în vara acelui an, în august 2008, Rusia a ocupat militar, în urma unui pretext și a unui scurt război, o regiune din Georgia, Osetia de Sud, care de atunci rămâne ocupată. În 2014, a urmat conflictul din Donbasul ucrainean (Donețk și Luhansk), precum și anexarea Crimeei. S-a intrat într-o buclă juridico-militară: NATO nu poate primi ca membri țări cu părți din teritoriu ocupate militar, deoarece, conform celebrului articol 5 al Cartei NATO, Alianța ar fi obligată să le apere, întrând într-un conflict militar cu Rusia.
Ucraina și Georgia nu au fost invitate să participe la summitul NATO de luni 14 iunie.
Ucraina discutată azi la summitul NATO
Deși summitul G7 din 11-13 iunie, în Marea Britanie, a fost dominat de chestiunea pandemiei, de economie si de Brexit, Comunicatul final al liderilor celor șapte democrații cele mai mari de pe planetă, reunite în Grupul G7, conține și remarci despre Ucraina care marchează o revenire în forță a SUA pe scena planetară.
Astfel, cei șapte au cerut Rusiei să înceteze să se amestece în Ucraina: „Rusia este un participant la conflictul din Ucraina, iar nu un mediator”:
Astăzi, la Bruxelles, Joe Biden și ceilalți 29 de lideri din NATO vor discuta din nou chestiunea Ucrainei, care e așteptată să apară în concluziile finale.
Miercuri, Joe Biden va discuta personal subiectul cu Vladimir Putin, când cei doi se vor întâlni la Geneva, aceasta fiind prima lor întâlnire după un deceniu, în 2011, de când Biden era vicepreședintele lui Barack Obama.