„Pentru a ajunge economiile dezvoltate, România trebuie să crească mai repede decât acestea. Nu mai avem timp de pierdut”, a spus ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici, la începutul prezentării bugetului de stat pe 2019 în fața plenului Parlamentului.
Replica ministrului de Finanțe a fost rapid taxată de Opoziție, care a atras atenția că bugetul „vine cu patru luni întârziere”, după cum a punctat deputatul USR, Claudiu Năsui, că este mai degrabă unul „întemeiat pe jaf” și că este făcut „pe persoane fizice: Dragnea și Vâlcov”, așa cum a subliniat Raluca Turcan, liderul deputaților PNL. Cei doi au și anunțat că partidele pe care le reprezintă nu vor vota acest buget.
Eugen Tomac, liderul PMP, a fost și el la fel de critic la adresa bugetului, argumentând că „realitatea e una singură. Ați reușit o performață unică: să vă puneți toți primarii în cap, inclusiv pe cei ai PSD”.
Reprezentanții administrațiilor locale sunt în continuare nemulțumiți de modul în care au fost împărțiți banii, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, propunând chiar declanșarea unei greve în administrațiile locale din cauza bugetului, potrivit Agerpres. „Consider acest buget o răzbunare”, a transmis Alin Tișe, care subliniază că Clujul pierde aproape 35 de milioane de euro.
Reprezentanții UDMR s-au declarat mulțumiți de forma pe care o are în prezent bugetul, declarând că este „mai bun decât cel inițial” și că „nu există un buget perfect nicăieri în lume”.
În cadrul dezbaterilor din Parlament, care au cuprins pe alocuri și replici acide și atacuri la persoană, liderul Pro România Victor Ponta a catalogat bugetul alocat finanțării partidelor politice drept „inacceptabil” și s-a declarat „convins” (mai ales după ce s-au mai tăiat 140 de milioane de lei), că „se poate ajunge la finanțarea din 2015-2016 pentru partidele politice, adică sub 10% față de cât s-a prevăzut acum”. Coaliția aflată la guvernare a fost dur criticată pentru faptul că finanțarea partidelor în acest an ajunge potrivit proiectului de buget la peste 400 de milioane de lei.
Ieri și președintele Klaus Iohannis a folosit termeni severi cu privire la alocările bugetare pentru partidele parlamentare, al căror principal beneficiar este „deloc surprinzător, chiar PSD”. Ulterior, într-o mișcare de imagine, PSD a anunțat că liderul social-democraților Liviu Dragnea a reușit să impună un amendament prin care sunt luate 140 de milioane de lei prevăzute în buget pentru partidele parlamentare și alocate ministerului Educației.
Nu toate amendamentele propuse însă de Liviu Dragnea au avut trecere la comisiile reunite. El a propus reducerea bugetelor serviciilor secrete (Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul pentru protecție și Pază) cu peste 110 milioane de euro pentru a finanța mai multe programe ale Ministerului Sănătății, printre care cel pentru Diabet juvenil și cele privind carența de vitamina D, testări prenatale și teste privind markerii tumorali.
Dintre acestea, s-a decis doar reducerea bugetului SPP cu 50 de milioane de lei și cel al SRI, cu 150 de milioane de lei, bani alocați programului referitor la diabet. Amendamentul referitor la banii pentru celelalte trei programe, care ar fi urmat să provină doar din tăierea bugetului SRI, cu 295 de milioane de lei, a fost respins.
Anterior, președintele Klaus Iohannis a reacționat dur la propunerile liderului PSD care vizează tăierea bugetelor serviciilor secrete, caracterizându-le ca fiind „demersuri populiste, care riscă să vulnerabilizeze România”.
„Calculele de la Slatina nu sunt aceleași cu cele de la București”
În cadrul dezbaterilor parlamentare, Victor Ponta a mai punctat că pentru licențele 5G care ar urma să fie acordate operatorilor telecom ar urma, de fapt, să se încaseze doar 500 de milioane de lei, nu două miliarde, asa cum este prevăzut în buget. „Calculele de la Slațina nu sunt aceleași cu cele de la București”, a mai spus Victor Ponta.
De asemenea, liderul Pro România a mai atras atenția că, în contextul în care ar urma să se renunțe la unele prevederi ale taxei pe lăcomie, veniturile prevăzute de OUG 114 nu au cu ce să fie compensate.
Miercuri, după întâlnirea pe care liderul ALDE și președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avut-o cu reprezentanții industriei energetice, a declarat că este posibil să se renunțe la taxa de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile din energie. Șeful Senatului anticipa încă de marți o astfel de mutare, precizând că, deși OUG 114 va fi aplicată, există posibilitatea de a face anumite „ajustări”.
„I-am explicat (premierului Viorica Dăncilă, n.r.) că această taxă de 2% pe companiile din energie afectează grav posibilităţile de dezvoltare în continuare şi atingerea unor indicatori de performanţă, de profitabilitate care sunt de aşteptat la aceste companii. Şi doamna prim-ministru a consimţit că această taxă este excesivă şi trebuie să analizăm şi cel mai probabil o să renunţăm la această taxă de 2%", a spus Tăriceanu, citat de Agerpres.
Nemulțumiri legate de aplicarea OUG 114 vin în continuare și din mediul bancar. Tot miercuri, Banca Centrală Europeană a trimis o scrisoare ministrului de Finanțe, prin care îi atrăgea atenția că ar fi trebuit să fie consultată „într-o etapă adecvată”, fiindcă avizul BCE ar fi trebuit luat în considerare.
Mai mult, faptul că ordonanța nu a fost însoțită de o evaluare a impactului asupra sistemului bancar „riscul ca impozitul să aibă un impact semnificativ asupra stabilității sistemului bancar nu este exclus”.
Între timp, indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns, miercuri, la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni și jumătate: 3,15%, potrivit Băncii Naționale a României. Euro a fost cotat la 4,74 de lei, în ușoară urcare față de ziua precendentă și foarte aproape de maximul istoric atins în ianuarie, de 4.7648 de lei pentru un euro.
În plus, cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică arată faptul că rata anuală a inflației a ajuns la aproape 3,3%, iar scumpirile se țin lanț: legumele s-au scumpit cu 7,9% în ianuarie față de luna precedentă, iar fructele cu 4%.
Birourile permanente reunite au stabilit că, după ședința de miercuri în care au loc dezbaterile generale, joi urmează să aibă loc dezbateri asupra articolelor și anexelor, iar vineri Parlamentul ar trebui să dea votul final pentru bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe 2019.
