Raportul pe anul 2018 al Departamentului de stat al SUA privind depturile omului în România, prezentat de secretarul de stat american Mike Pompeo, dedică spații ample, la mai multe capitole, reprimării violențelor de la 10 august.
Documentul anual al guvernului american este bazat pe rapoarte ale unor instituții și organizații independente și promovează principiile respectării drepturilor omului în lume.
Violențele jandarmeriei asupra protestatarilor la mitingul de la 10 august arată că Guvernul de la București nu a avut un mecanism eficient de investigare și pedepsire a abuzurilor rămase nesancționate.
Violențele jandarmilor asupra protestatarilor la mitingul de la 10 august arată că ”Guvernul de la București nu a avut un mecanism eficient de investigare și pedepsire a abuzurilor, care au rămas nesancționate”.
„Mai multe de 770 de persoane au depus plângeri penale care privesc incidentele violente din timpul protestelor de la 10 august, când Jandarmeria a fost acuzată că a folosit excesiv forța împotriva protestatarilor pașnici”, se arată în raport. Carmen Dan, ca ministru de interne, este menționată că a anunțat secretizarea raportului privind violențele și după solicitarea Parchetului General de declasificare a informațiilor.
Intervenția violentă a forțelor de ordine de la 10 august este descrisă, de asemenea, și la capitolul referitor la libertatea de asociere din raportul Guvernului american. Este menționată folosirea gazelor lacrimogene și a tunurilor cu apă care au rănit protestatari pașnici, inclusiv copii și bătrâni. Se precizează că jandarmii au fost violenți și pe străzile adiacente Pieței Victoria, după dispersarea protestatarilor, chiar și asupra unor turiști israelieni. Sunt citate zeci de organizații neguvernamentale care au condamnat intervenția Jandarmeriei ca fiind mult disproporționată ca reacție la adresa celor mai mulți protestatari.
În raportul privind respectarea drepturilor omului în România în 2018, protestele de la 10 august reprezintă exemplul care demonstrează că presa autohtonă este controlată de politicieni sau persoane cu legături apropiate de aceștia, care influențează politica editorială. Demonstrațiile de la 10 august au avut ca temă critica aspră la adresa Guvernului privind intervenția în lupta anticorupție, se arată în raport. „Presa proguvernamentală a jucat un rol esențial în dezinformare în timpul demonstrațiilor. Reprezentanți ai PSD au pretins că protestele de la 10 august au fost sponsorizate din străinătate și au vizat o lovitură de stat. Nu au prezentat nicio dovadă în acest sens”, precizează raportul guvernului american.
Presa controlată de politicieni și oameni apropiați partidului guvernamental
În privința presei, raportul enumeră tratamentul separat pe care l-au aplicat Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național de Combatere a Discriminării (CNCD). Astfel, comportamentul lipsit de etică și de profesionalism în media controlată de oameni de afaceri și politicieni în relație cu PSD au rămas nesancționate, în vreme ce jurnaliști critici cu guvernul au fost amendați. Sunt pomenite amenzile aplicate lui Cristian Tudor Popescu și Cosmin Prelipceanu pentru remarcile la adresa coafurii premierului Viorica Dăncilă.
Ziariștii proguvernamentali nesancționați, în schimb ziariști abuzați de jandarmi la 10 august, amenzi, amenințări și hărțuiri pentru presa critică la adresa guvernului - Rise Project, Press One, g4media
Tot la capitolul libertate de exprimare, raportul observă că analiști și moderatori de la presa controlată de putere critică jurnaliștii care sunt critici cu guvernul, mai cu seamă modificările de legislație referitoare la sistemul judiciar.
Violențe și hărțuire la adresa presei au fost înregistrate în 2018 în România la adresa jurnaliștilor, fiind menționat cazul jurnalistului german Paul Arne Wagner, ridicat de jandarmi la un miting PSD. Mai sunt amintite și cazurile a 15 jurnaliști care au fost abuzați de forțele de ordine la 10 august. La același capitol se înscriu și hărțuirile la care au fost supuși al doilea an consecutiv ziariștii de la Rise Project, care au scris despre legăturile dintre Liviu Dragnea și Tel Drum.
Amenințările lui Liviu Dragnea la adresa g4media și ale primarului Florin Pandele împotriva jurnaliștilor de la Press One sunt, de asemenea, menționate în raportul privind respectarea drepturilor omului în România.
Libertatea de exprimare pe internet semnalează două încălcări, pe facebook. Poliția din Timișoara a deschis anchete împotriva a doi timișoreni care mobilizau la protestele din 2017 și, de asemenea, cazul investigării disciplinare la Inspecția Judiciară a procurorului Alexandra Lăncrănjan, care a scris pe facebook despre legislația europeană referitoare la abuzul în serviciu.
Reapare corupția endemică în România
Deși legea penală pedepsește corupția de rang înalt, practicile corupției au răams larg răspândite, arată raportul guvernului american referitor la România. „Corupția a rămas o problemă, potrivit indicatorilor Băncii Mondiale și a altor experți. Mita este la ordinea zilei în serviciile publice. Legile nu au fost întotdeauna eficient aplicate, iar uneori oficiali angajați în practici corupte au rămas nepedepsiți”, scrie documentul Departamentului de stat al SUA.
De asemenea, se arată că procesele durează un timp îndelungat.
Raportul guvernamental american sesizează că verdictele în cazuri de corupție în 2018 au fost adesea inconsistente, cu sentințe diferite pentru aceleași fapte de corupție incriminate.
Și corupția în rândul polițiștilor sau al sistemului medical este menționată.
În privința DNA, raportul înregistrează continuarea anchetelor și a trimiterii în judecată a unor oficiali din politică, justiție și administrație pe parcursul lui 2018. Spre deosebire de anii precedenți, raportul guvernamental american sesizează că verdictele în cazuri de corupție au fost adesea inconsistente, cu sentințe diferite pentru aceleași fapte de corupție incriminate.
Corupție larg răspândită este și în domeniul achizițiilor publice, nefiind aplicate legi existente de combatere a conflcitului de interese, iar instituțiile menite să sancționeze corupția în acest domeniu au fost inactive, inclusiv la nivelul guvernului.
În privința declarațiilor de avere, este menționată activitatea ANI, care pe parcursul lui 2018 a descoperit 5 cazuri de discrepanțe în declarațiile de avere, totalizând 1,6 milioane $, 139 de cazuri de incompatibilități și 61 de conflicte de interese și 18 cazuri de conflicte de interese cu caracter penal.
Raportul mai menționează, de asemenea, lentoarea procesului de restituire a proprietăților religioase care au aparținut Bisericii greco-catolice și comunității evreiești.
Antisemitismul rămâne o problemă
Raportul Departamentului de Stat enumeră acte antisemite înregistrate în România în 2018, deși există o lege care interzice negarea Holocaustului, precum și folosirea de simboluri antisemite și xenofobe.
Străzi, organizații, școli sau biblioteci continuă să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit raporului, care citează Institutul Elie Wiesel. Este amintit refuzul autorităților locale de la Cluj Napoca de a schimba denumirea unei străzi care se numește Radu Gyr, comandant și ideolog al Mișcării Legionare, condamnat pentru crime de război. Sunt menționate și materiale promoționale de glorificare a legionarilor, apărute în presă și pe internet, în vreme ce membri ai Guvernului au trivializat Holocaustul. Comentariile ministrului Petre Daea care a comparat efectele pestei porcine cu holocaustul sunt menționate în acest sens. De asemenea, sunt menționate și atacurile la adresa lui George Soros, care nu sunt considerate în raport explicit antisemite, însă au conotații în această categorie.
În privința respectării drepturilor minorităților, sunt menționate mai multe declarații ale unor oficiali români, între care Lia Olguța Vasilescu, care au catalogat sprijinul acordat de Klaus Iohannis protestelor antiguvernamentale ca fiind de sorginte fascistă. Și menționarea pe facebook de către Darius Vâlcov a stării mentale a unui militant civic, prezent la mai multe proteste, este consemnată ca un derapaj în document.
Preluarea de către instanță a Procesului mineriadei din iunie 1990, în care sunt acuzați Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu, este consemnat la capitolul crime motivate politic.
