Ea se aplică pentru un singur an școlar, 2020-2021, și nu e clar modul în care elevii care nu intră la liceu vor ajunge la școlile profesionale: ca până acum, prin înscriere individuală, sau printr-o repartizare computerizată. Ordinul ministrului Breaz nu precizează.
Prevederea referitoare la media 5 se găsește la articolul 10 din ordinul publicat azi în Monitorul Oficial: ”La procesul de admitere în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 participă numai elevii care au susținut evaluarea națională și a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei 2 la prezentul ordin, este de minimum 5.00 ( cinci).”
Inițiativa renunțării la accederea în liceu cu medii de admitere sub 5 i-a aparținut Ecaterinei Andronescu, fost ministru al Educației, care a încercat să o pună în practică încă de anul acesta, reducând cu aproape 30.000 numărul locurilor la licee și crescându-le pe cele de la școlile profesionale. Nu prea i-a ieșit, chiar și așa aproximativ 18% dintre elevi cu note sub 5 au fost repartizați la diverse colegii.
E o măsură bună sau proastă? Ecaterina Andronescu răspunde fără ezitare că da, dând garanții că niciun elev nu va rămâne pe dinafară și că va fi repartizat la școlile profesionale. Cum? Încă nu e clar.
”Teoretic, eu i-am rugat pe colegii din minister să se întoarcă la repartizarea computerizată și pentru școala profesională. În 2001 când am făcut eu programul de repartizare computerizată, toți erau repartizați, unii la licee, alții la școli profesionale. Ulterior s-au apucat să scoată școlile profesionale din repartizare, greșind după părerea mea. Deci, școlile profesionale trebuie reintroduse în repartizarea computerizată, ministerul o să elaboreze o metodologie, probabil”, declară Ecaterina Andronescu pentru Europa Liberă.
Tot fără ezitare susțin măsura sindicatele și asociațiile părinților, care și-au dat acordul încă din 14 august în Comisia pentru Dialog Social.
Consiliul Național al Elevilor se opune însă ”cu vehemență”, considerând că va ”scădea drastic echitatea și calitatea în sistemul de învățământ, conducând spre tratarea școlilor profesionale drept o opțiune dedicată elevilor care, din cauza unei predări ineficiente sau a lipsei de sprijin, nu promovează Evaluarea națională”, se arată într-un comunicat de presă.
Nici specialiștii în educație nu sunt entuziasmați de noua prevedere. Daniela Vișoianu, președinta Coaliției pentru educație, ne-a declarat, de exemplu, că este o ”forțare ca să crească numărul de copii din învățământul profesional, răspundem unei cerințe a pieței forței de muncă, a angajatorilor, ca în anii 40 . Adică în loc să-i ofer o șansă copilului, îl trimit într-o școală profesională, care, atenție, e vocațională, asta înseamnă că trebuie să aibă o aplecare către o meserie, nu că e cea mai apropiată școală de casă”.
Pe de altă parte, Daniela Vișoianu atrage atenția că deși măsura se va bucura de sprijinul populației, ”nu are nimic echitabil și nu e susținută de cercetările din educație și din cercetarea din teren. Deci se transmite următorul semnal: dacă ești ghinionist, te-ai născut la țară, ai tăi nu au avut bani de meditații, noi, ca stat, nu am putut în 8 ani de școală să-ți oferim accesul cât să înveți la română și la matematică decât de 4 la evaluarea națională, și ce să vezi, ai în continuare ghinion și te trimitem la o școală profesională, care e mai aproape de casă, ți se potrivește, nu ți se potrivește, aia e. Ceea ce penalizăm este mediul vulnerabil, sărăcia, localizarea geografică, etnia poate, absența părinților din țară”, declară Daniela Vișoianu pentru Europa Liberă.
Vișoianu susține că, de fapt, nu e nimic rău în a se introduce un prag, dar că traseul profesional nu ar trebui să ales pe criteriul notelor de la română și matematică.
Cu toate acestea, notele de la cele două materii au fost și rămân determinante. În 2019 de exemplu, aproape 20% dintre cei înscriși la Evaluarea Națională au luat note sub 5 la Limba și literatura română, iar la matematică procentul a fost semnificativ mai mare, de 37,3%. Chiar și în București au fost 32 de licee unde s-a intrat cu medii sub 5, ba chiar cu medii între 2 și 3, ca exemplu fiind Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi”, unde ultima medie a fost 2,03.
În 2018 procentul celor cu note sub 5 la Evaluarea Națională a fost de 26,5%.
Facebook Forum