Cine mai stă la coadă pentru reluarea de la zero a proceselor după modelul Șova, decis de 5 din 9 membri CCR

După modelul lui Dan Șova, care a obținut rejudecarea de la zero a procesului CET Govora, din cauză că nu a fost condamnat în faza de fond de trei judecători specializați în judecarea faptelor de corupție, și alți foști demnitari pot scăpa de condamnările primite, cu riscul încetării proceselor prin prescrierea faptelor.

Patru din cinci judecători ai unui complet de la instanța supremă au decis, luni, rejudecarea procesului de corupție al fostului ministru, Dan Șova, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Potrivit unei hotărâri din iulie 2019 a CCR, dosarele înregistrate pe rolul Curții Supreme și soluționate în primă instanță a acesteia până în ianuarie 2019, dar care nu au primit soluție definitivă până la momentul deciziei ( 3 iulie 2019), urmează să fie rejudecate de la zero.

Completul de judecată în cazul Șova a fost compus din președinte Daniel Grădinaru, Lucian Sandel Macavei, Alexandra Iuliana Rus, Dan Andrei Enescu și Alina Ioana Ilie. Gradinaru și Rus sunt considerați în sistemul de justiție ca fiind în sfera de influență a judecătoarei Lia Savonea, șefa CSM și fostă președintă a Curții de apel București (CAB).

CJUE nu a mai fost întrebată

Șova a fost trimis în judecată, a fost condamnat, eliberat și rejudecat după ce, inițial, primise o condamnare definitivă de 3 ani închisoare cu executare în dosarul CET Govora pentru trafic de influență.

Patru din cei cinci judecători au dispus ca dosarul să fie trimis la Curtea de Apel Bucureşti, deoarece Şova nu mai are calitatea de senator, el fiind avocat. Decizia a fost luată cu o majoritate de patru voturi, unul dintre magistrați cerând sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), lucru care ar fi condus la suspendarea procesului până la primirea unui răspuns de la acestă instituție. Numai că ceilalți judecători nu au vrut să știe părerea Curții Europene de Justiție și au decis că nu pun la îndoială verdictul CCR. De amintit că decizia CCR în privința completelor de trei judecători a fost luată de cinci membri ai Curții Constituționale - patru de la PSD și unul de la UDMR. Toți ceilalți patru judecători CCR au considerat că nu se poate considera că magistrații Înaltei Curți - cea mai înaltă instanță -nu ar avea competența de a da sentințe privind faptele de corupție.

Îți mai recomandăm

Decizia CCR de rejudecare a proceselor de corupție nedefinitive arată o scindare de opinii în rândul judecătorilor.

Inculpați celebri salvați de Curtea lui Dorneanu

• Cazul lui Șova nu este singular. De hotărârea la limită a CCR privind compunerea completurilor de 3 ar mai putea beneficia și alți inculpați celebri. Una ar fi Alina Bica, fost procuror șef al DIICOT, condamnată definitiv la 4 ani închisoare în iunie 2018, pentru favorizarea făptuitorului. Fugită în Costa Rica, Bica nu a stat în închisoare, condamnarea ei fiind anulată în martie 2019 tot ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, care a decis că trebuia condamnată de 5 judecători trași la sorți, și nu doar de patru, așa cum s-a întâmplat în cazul său. În martie 2019, CCR a stabilit că procesul acesteia să se rejudece doar în faza de apel. După hotărârea privind completurile de 3 judecători, procesul lui Bica s-ar putea relua de la zero, după precedentul Șova. Apărătorii ei au cerut la termenul de luni discutarea acestei probleme, dar instanța a decis că va analiza cererea la o dată ulterioară.
• Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, condamnat la doi ani închisoare în dosarul Romsilva, a primit decizia înainte de ianuarie 2019 de la un complet „nespecializat”, după cum a hotărât CCR. În aceste condiții, fostul strateg al partidului va cere reluarea procesului, având mari șanse de reușită.
• Dosarul lui Iulian Bădescu-Sebastian Ghiță. Fostul primar al municipiului Ploiești și afaceristul fugar Sebastian Ghiță au fost achitați de trei judecători ai instanței supreme în septembrie 2017. Acum, DNA poate cere reluarea de la zero a cazului, având în vedere că decizia a fost luată de un complet pe care cinci din cei nouă judecători ai CCR l-a considerat „nespecializat”.
• Andreea Cosma - deputat PSD. A fost condamnată în decembrie 2018 la 4 ani de inchisoare pentru complicitate la abuz in serviciu. În urma deciziei CCR, cel mai probabil va cere reluarea procesului de la zero.
• Mihai Voicu, deputat PNL, va putea beneficia și el de decizia Curții Constituționale. Condamnat la 3 ani închisoare cu suspendare în iunie 2019, cel mai probabil va ataca decizia printr-o cale extraordinară de atac și va cere reluarea procesului.
• Tot astăzi, instanța supremă a decis să reia de la zero procesul în care au fost condamnați fostul șef al ANAF Șerban Pop și milionarul Horia Simu. Cel din urmă a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influență, iar Șerban Pop, la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență. Ca și în cazul Șova, apărătorii acestora au cerut reluarea procesului de la capăt și trimiterea dosarului la Curtea de Apel București, pe motiv că Pop are calitatea de avocat. După deliberări s-a luat decizia ca procesul să fie judecat tot de instanța supremă.
• Darius Vâlcov și Elena Udrea, care au dosarele suspendate. În alte procese, aflate în aceeași situație, alte complete de judecată de la instanța supremă au luat distanță față de decizia CCR și au decis sesizarea Curții de Justiției a Uniunii Europene (CJUE). Cauzele respective sunt suspendate până la primirea unui răspuns de la acest organismul care se ocupă de aplicarea legislației pe teritoriul UE.
• Fostul ministru al Economiei, Constantin Niță, este în aceeași situație. Condamnat definitiv la 4 ani închisoare pentru trafic de influență, în iunie 2018, a ieșit din penitenciar în februarie 2019, în urma deciziei CCR. Dacă inițial procesul său urma să fie reluat din faza de apel, acesta a cerut, luni, rejudecarea de la zero a cazului. Solicitarea a fost respinsă cu majoritate de voturi. Magistrații au decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu acest caz și au suspendat procesul.

Practic, unii dintre magistrați iau în considerare decizia luată la diferență de un vot a judecătorilor CCR, în vreme ce alții vor opinia Curții Europene de Justiție. Aceștia din urmă au întrebat dacă se aplică legislația UE sau cea trasată de CCR.

Dorința lui Florin Iordache

Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituțională a admis o sesizare a lui Florin Iordache și a decis că instanța supremă nu a respectat o prevedere care i-ar fi impus ca dosarele de corupție să fie judecate de judecători specializați în dosare de corupție.

Totul a pornit de la interpretarea a două legi contradictorii aflate ambele în vigoare. Astfel, legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie spune că procesele de corupție se judecă la fond de către completuri specializate, iar legea privind organizarea judiciară spune că instanța supremă poate înființa completuri specializate, ceea ce înseamnă că nu este obligatoriu. Acesta a fost și apărarea fostei șefe a instanței supreme, Cristina Tarcea, care a precizat că judecătorii Înaltei Curți sunt cu toții specializați în judecarea faptelor de corupție, ei fiind cei mai în măsură să decidă în cauzele cele mai complexe având în vedere pregătirea lor.

Patru judecători ai CCR - Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Daniel Morar și Mona Pivniceru, nu au fost de acord cu argumentul celor cinci colegi ai lor (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Marian Enache și Valer Dorneanu, precum și Attila Varga) că nu ar exista la ÎC magistrați calificați să judece fapte de corupție. Stanciu și Tănăsescu au scis în opinia separată că CCR încalcă independența justiției. Este vorba despre indicații pe care, în premieră, instanțele, inclusiv cea supremă în stat, le primesc pe spețe de la CCR.

De altfel, începând cu ianuarie 2019, instanța supremă a stabilit în scris, că toți judecătorii secției penale sunt specializați în a judeca fapte de corupție, o formalitate de care s-a folosit Curtea Constituțională când a decis nelegală constituirea completurilor de 3 judecători.

Prescripția vine în ajutorul demnitarilor judecați și condamnați pentru corupție

În toate aceste cazuri de procese rejudecate există riscul ca faptele să se prescrie și cei trimiși în judecată să nu răspundă vreodată pentru faptele lor. În februarie 2019, instanța supremă a hotărât, printr-un recurs în interesul legii (RIL) că, „prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit”.

Acest lucru a condus, din start, la scăderea drastică a termenului de prescriere a faptelor, în condițiile în care, până atunci, acesta era calculat raportându-se la data la care se producea ultimul prejudiciu.

Având în vedere această modificare, multe dintre dosarele care urmează să fie rejudecate de la zero se pot încheia înainte de a ajunge la o soluție definitivă, termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție fiind, în general, de 10 ani.

De asemenea, în unele dintre cazuri, cum ar fi Vâlcov, Șova, Udrea și Bica, este posibil ca, prin reluarea proceselor de la zero și prelungirea duratei lor, să intervină prescripția.

De altfel, PSD a urmărit să modifice prin Codurile penale, pe care le-a modificat în două rânduri, să reducă termenele de prescripție. Ultimele modificări au avut loc în luna mai, înainte de condamnarea lui Liviu Dragnea.