Președintele american, Donald Trump, a declarat că SUA ar putea să oprească temporar finanțarea către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), din cauză că a fost părtinitoare de partea Chinei în timpul pandemiei de coronavirus.
Ulterior, la solicitarea jurnaliștilor, președintele american a precizat că nu este vorba despre o decizie încă, ci vor urma analize care să arate dacă OMS va mai primi aceleași „mari sume de bani” din partea SUA.
Donald Trump a arătat că OMS s-a plasat de partea Chinei de la începutul pandemiei, alimentând o poziție a organizației mondiale care a pus China „în centru”. „Au greșit cu o mulțime de decizii, au avut multe informații pe care nu le-au dat mai departe. Favorizează China”, a spus Trump în conferința zilnică de presă legată de coronavirus.
OMS a fost criticată de mai mulți lideri pentru că s-a plasat de mai multe ori de partea Chinei de la izbucnirea epidemiei în Wuhan.
Viceprim-ministrul Japoniei, Aso Taro, a declarat, în Parlamentul de la Tokyo, că OMS ar trebui să se numească Organizația Chineză a Sănătății, criticând poziția liderilor OMS, care, în opinia sa, nu au anunțat la timp pericolul răspândirii globale a virusului anunțat de China la 31 decembrie 2019.
Ce i se reproșează OMS în privința protejării Chinei
O critică la adresa OMS devenită constantă a venit din partea SUA, dar și a altor țări, că acceptă raportările regimului comunist de la Beijing. Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat, încă de dinainte de declararea pandemiei de coronavirus, că nu are încredere în raportările Chinei și a precizat că în afară de o delegație de la OMS, regimul comunist nu a primit echipe de experți străini, care se oferiseră să ajute .
În Financial Times au fost consemnate, la sfârșitul lunii martie, declarațiile sub anonimat a două asistente din Wuhan, care s-au arătat îngrijorate de faptul că pleacă raportări de 0 îmbolnăviri cu coronavirus, deși infecțiile sunt prezente la pacienți. Însuși premierul chinez, Li Keqiang, a reacționat la această informație, afirmând că nu există o strategie de ascundere a îmbolnăvirilor din Huibei, provincia cea mai afectată de Covid 19.
OMS a sărit în apărarea Chinei încă din luna ianuarie, când a acceptat, în ciuda avertismentelor venite din Taiwan, că boala Covid nu ar fi contagioasă. A preferat să susțină, până la mijlocul lunii ianuarie, varianta statului comunist, care afirma că nu se transmite de la om la om.
A existat o intervenție explicită din partea OMS, prin directorul său, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a cerut ca noul coronavirus să nu fie numit virusul chinezesc sau virusul din Wuhan. Proaspăt întors din China, unde s-a întâlnit cu liderul țării și al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, Ghebreyesus a spus că este dezamăgit de stigmatizarea pe care o observă. „Stigmatizarea, să fiu sincer, este mai periculoasă decât virusul. Este cel mai periculos dușman”, spunea șeful OMS în ianuarie.
Tot la întoarcerea din China, liderul organizației mondiale a uimit prin laudele pe care nu s-a limitat să le ridice la adresa autorităților comuniste chineze. El s-a arătat „impresionat, până dincolo de cuvinte”. „Am fi văzut mai multe cazuri și decese în afara Chinei dacă nu ar fi fost eforturile Guvernului chinez de a proteja propriii cetățeni și oamenii din lumea întreagă, spune Ghebreyesus la 31 ianuarie, când erau deja mii de cazuri răspândite înafara Chinei.
Liderul OMS a lăudat, de asemenea, și „viteza cu care China a izolat și împărtășit schema genomului coronavirusului cu toată lumea”, or, din această perspectivă, Ghebreyesus a ignorat faptul că autoritățile de la Beijing au închis a doua zi laboratorul din Shanghai care a comunicat pe site-ul său componența genetică a ARN-ului noului coronavirus. Iar echipa ce cercetători a făcut public genomul pe 15 ianuarie, după ce a așteptat aprobarea conducerii de stat, pe care nu a primit-o, potrivit relatărilor ziariștilor din Hong Kong.
La câteva zile după vizita liderilor săi în China, OMS a anunțat, la 3 februarie, deși recunoscuse că există riscul răspândirii virusului, că nu este nevoie de întreruperea zbonurilor și a călătoriilor înspre și dinspre China. Deși SUA au oprit zborurile, nu același lucru l-au făcut țările europene, de pildă, care abia când Italia a devenit epicentrul coronavirusului și-au limitat și apoi sistat cursele către China.
Pandemia de coronavirus a fost declarată de către OMS la 11 martie, când Europa devenise focarul de Covid-19, când se depistaseră prin testare 118.000 de cazuri și 4.291 de decese, dintre care doar în Italia erau deja 15.000 de oameni infectați. Între timp și într-o lună de zile, coronavirusul raportat de China în ultima zi a anului trecut a fost depistat la 1, 4 milioane de oameni și a furat peste 82.000 de vieți.
Facebook Forum