Viorel Rotilă, liderul Federației ”Solidaritatea Sanitară” susține, într-un interviu pentru Europa liberă, că deși 70% din cadrele medicale nu s-au infectat tratând pacienți critici cu COVID, sau în spitalele de primă linie, ci în alte spitale, nici acum Ministerul Sănătății nu a introdus obligativitatea purtării echipamentului minim de protecție, mască și mănuși, în toate spitalele din România. Ponderea salariaților din sănătate infectați este de 25% și nu de 18% cum spun autoritățile.
În ce privește aducerea militarilor la conducerea spitalelor din Suceava și Deva, aceasta este o chestiune de imagine publică, pentru că spitalele militare nu constituie un exemplu de bune practici, având multe cazuri de cadre medicale infectate, ne declară Viorel Rotilă. ”Rigurozitatea militară de care se tot vorbește ar fi trebuit să conducă la zero cazuri de infectare în spitalele militare, ceea ce nu s-a întâmplat”, declară Viorel Rotilă. Cât despre obligativitatea carantinării unor cadre medicale sănătoase, acesta încalcă normele statului de drept și drepturile individului, care, totuși, nu au fost suspendate prin decretul prezidențial al stării de urgență. ”Dacă neglijăm aceste aspecte cine știe unde ajungem”, conchide liderul de sindicat.
Europa liberă: Federația „Solidaritatea Sanitară” avansează un număr de 1087 de salariați medicali infectați cu COVID 19, cifrele oficiale vorbesc de 700. De unde provine diferența și cum ați ajuns la acest număr?
Viorel Rotilă: ”Culegem datele de la salariați și de la liderii de sindicat, avem un sistem de raportare. În datele noaste avem pe fiecare unitate medicală numărul salariaților infectați, cele mai multe sunt la spitalul județean Suceva- 375, spitalul din Câmpulung Moldovenesc- 67 și Fălticeni- 57. Principalele diferențe provin din faptul că Ministerul Sănătății nu raportează spitalele din subordinea MApN, MAI, CFR. Noi considerăm că este o subraportare. Plus că autoritățile nu iau în calcul și salariații vindecați. ”
Europa Liberă: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, principala cauză a acestei situații?
Viorel Rotilă: ”Lipsa echipamentelor este o cauză cu pondere foarte mare, dar mai este lipsa de procedură. Ministerul Sănătății, chiar și la ora actuală, refuză să implementeze sistemul de precauții universale, adică nivelul minim de protecție, mască și mănunși, pentru toți salariații din sănătate. Combinația dintre cele două cauze a generat cea mai mare parte a îmbolnăvirilor din sistemul medical. Ministerul se încăpățânează să mențină această eroare de procedură, să nu oblige fiecare salariat din sistem să poarte mască și mănuși. În județele în care este interzis să mergi în locurile publice fără mască, în spitale nu este obligatoriu. ”
Europa liberă: Vă referiți la toate spitalele, nu doar la cele din prima linie, care tratează pacienți cu COVID 19?
Viorel Rotilă: ”Circa 70% din salariații din sănătate nu s-au îmbolnăvit în spitalele de prima sau a doua linie, nu tratând pacienții cu COVID, ci în celelalte spitale, unde, teoretic, nu aveau interacțiune cu pacienți cunoscuți cu COVID. Deci măsurile de protecție universală trebuie aplicate în toate spitalele, ceea ce, repet, nu se întâmplă nici acum. Conform ordinului ministrului sănătății republicat alaltăieri, masca și mănușile nu constituie o condiție minim necesară în orice spital, nu e o obligație.
Noi facem tot timpul comparație cu occidentul și informațiile cele mai bune sunt pe zona Italiei, am făcut analiza nivelului de infectare a salariaților raportat la numărul de pacienți critici tratați, pornind de la ideea că nivelul de risc cel mai mare este asociat cu pacientul critic. Din nefericire, la noi nivelul cel mai mare de infecție în rândul cadrelor medicale nu este generat de pacientul critic. Noi nici nu am ajuns la un număr mare de pacienți critici, dar constatăm că avem un procent foarte mare, unul dintre cele mai ridicare din Europa, de infectare în rândul cadrelor medicale, dar nu în tratamentul pacientului critic, ceea ce arată o lipsă de procedură, de prevenire în spitale. Pe datele noastre suntem la 25% pondere de infectare în rândul salariaților, adică numărul de salariați infectați raportat la numărul cetățenilor infectați, pe ale minsiterului la 18%. În ambele situații, oricum nivelul este foarte mare, în cazul Italiei este de 12% . E clar că avem o problemă în sistem care nu este generată de tratarea pacienților critici. ”
Europa liberă: O altă cauză care a dus la această situație care ar mai fi?
Viorel Rotilă: ”Suntem într-un sistem neo-feudal, care funcționează în continuare așa și atunci managerii nu privesc decât către centru, au raportat la început că au de toate doar ca să nu fie schimbați din funcție, nu au ascultat ce le-au spus medicii din unități. Și nu au știut să-și adapteze circuitele din sistem și să se opună desemnării spitalului ca unitate de linia a doua sau a treia în condițiile în care spitalele nu pot fi remodelate. Spitalele județene sunt spitale monobloc, care nu pot fi remodelate pentru că nu ai circuite, nu ai cum să faci. Dacă trec prin același loc pacienții cu COVID și cei non-COVID s-a terminat povestea. În plus, mesajul de la centru a fost stați liniștiți că totul e în regulă și între timp virusul a intrat în spital. ”
Europa liberă: S-a vazut însă din cazul Suceava, Deva și altele un prost menagement, dar și greșeli ale personalului, care nu a respectat la rândul lui procedurile, a refuzat să poarte echipament. În ce măsură credeți că și salariații din sănătate poartă o responsabilitate?
Viorel Rotilă: ”Există, desigur, și o neadaptare a comportamentului medical la noile condiții epidemiologice, care a contribuit la răspândirea infecției în spitale. Nu poate fi negat, noi am solicitat permanent schimbarea procedurilor din spitale și schimbarea instituțiilor din spital responsabile de monitorizarea salariaților.”
Europa liberă: De ce credeți că a fost necesară aducerea militarilor în spitale? Este acesta un semnal al eșecului sistemului spitalicesc civil, ca să-i spun așa?
Viorel Rotilă: Datele arată că spitalele militare au o pondere mare de salariați infectați. Deci ne uităm cu speranță la medicii militari uitând faptul că nu s-au descurcat prea bine, că multe spitale sau secții din aceste spitale au fost închise temporar ( Spitalul militar central din București , Spitalul militar din Focșani, Spitalul militar din Galați n.r.). La Deva se vor duce medici militari de la Galați, unde au fost infecții cu COVID în rândul cadrelor medicale. Să fim prudenți cu această încredere în mecanismul militar. Repet, sistemul spitalicesc militar nu este un exemplu de bune practici. Rigurozitatea militară de care se vorbește ar fi trebuit să conducă la zero cazuri de infectare în spitalele militare, ceea ce nu s-a întâmplat. Este o problemă de imagine publică aceasta cu managementul militar, de a da încredere că am pus militari și lucrurile se rezolvă.”
Europa liberă: Unele cadre medicale sunt nemulțumite de anumite măsuri luate de conducerea militară. La Suceva, de exemplu, refuză să stea în hotelurile puse la dispoziție ca să nu se mai ducă acasă.
Viorel Rotilă: Carantinarea obligatorie a unor salariați sănătoși nu poate fi făcută în actualele condiții legale, este o încălcare a regulilor de drept, decretul prezidențial pentru starea de urgență nu suspendă aceste drepturile individuale. Ce se întâmplă la Suceava, și mai nou la Deva, este o încălcare a normelor de drept. Închidem ochii pentru că au zis militarii că îi băgăm pe toți acolo și că nu e nicio problemă. Ba este o problemă. Normal este să-i convingi, nu să-i obligi, să le spui că dacă nu vor să-și dea demisia. E o greșeală de abordare.”
Europa liberă: Dar nu ar fi în interesul medicilor, al familiilor acestora, al pacienților, ați văzut cazul de la maternitatea din Timișoara, unde bebelușii au fost infectați de asistente, al interesului public, în ultimă instanță, să fie izolați? De ce acest refuz?
Viorel Rotilă: În cele mai multe cazuri salariații se mută voluntar ca să nu-și întâlnească familia, nu avem nicio problemă cu acest lucru. Pot fi de acord că e un interes public, dar atunci de ce nu avem toți salariații de la toate spitalele de boli infecțioase închiși automat într-un astfel de sistem? Nu s-a făcut pentru că e ilegal, nu e prevăzut în nicio procedură, nicăieri. E vorba și de semnalul pe care îl transmitem de neîncredere în cadrele medicale.”
Europa liberă: Trebuie însă admis că la Suceava situația a fost scăpată de sub control, e cel mai mare focar de coronavirus din România. Nu credeți că se impun măsuri mai dure pentru a limita extinderea focarului?
Viorel Rotilă. ” Nu negăm că trebuie un control ceva mai dur, dar când exagerezi vor urma iarăși demisii, neîncredere, o stare de revoltă, când puteai foarte simplu să-i convingi. În statul de drept nu poți să închizi un salariat sănătos, care nu se înscrie în definiția de caz, într-un circuit, căci încalci legea, iar dacă neglijăm acest aspect ne trezim în cu totul altă parte. ”
Facebook Forum