Fostul președinte al PSD Liviu Dragnea rămâne în închisoare după ce Curtea Supremă i-a respins luni contestația la executarea pedepsei de 3 ani și șase luni primiți în dosarul angajărilor fictive, dar s-a ales cu o decizie de sesizare a Curții Constituționale.
„Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatorul condamnat Dragnea Nicolae Liviu împotriva sentinţei nr. 45 din data de 30 ianuarie 2020, pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 11/1/2020. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 79 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2020”, a decis Curtea Supremă.
De asemenea, judecătorii au admis cererea de sesizare a Curții Constituționale.
„Cu majoritate, Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Codul de procedură penală formulată de contestatorul Dragnea Nicolae Liviu în dosarul nr. 393/1/2020. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2020. Cu opinie separată, în sensul respingerii, ca inadmisibile, a cererii de sesizare a Curţii Constitu?ionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Codul de procedură penală formulată de contestatorul Dragnea Nicolae Liviu în dosarul nr. 393/1/2020”, a decis completul de cinci judecători.
Liviu Dragnea a fost audiat, luni, prin videoconferinţă de judecătorii Înaltei Curţi, pentru a-și putea susţine contestaţia.
„Din păcate, ceea ce a spus domnul Liviu Dragnea s-a auzit foarte prost şi urmează să facă o adresă către Înalta Curte pentru a remedia acest aspect. Din păcate, nu am prea înţeles mare lucru. Dânsul a susţinut, în esenţă, asta a spus, că se află într-o detenţie nelegală”, a declarat avocatul Flavia Teodosiu, citată de Mediafax.
În susținerea constestației, avocații fostului lider PSD au invocat o decizie a Curţii Costituţionale.
„În 10 octombrie 2019 a apărut motivarea CCR care a statuat că la ICCJ nu a fost respectat articolul 29 din Legea 78 (pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie - n.r) care prevede că toate completele de la fond să fie specializate”, a explicat Flavia Teodosiu.
Încercările eșuate ale lui Liviu Dragnea de a ieși din închisoare
- Pe 30 ianuarie, Înalta Curte a respins o altă contestație la executarea pedepsei depusă de Liviu Dragnea, decizia nefiind definitivă.
- Pe 21 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în casație depus de Liviu Dragnea prin care cerea anularea condamnării la trei ani și jumătate de închisoare. Decizia este definitivă și a fost dată de un complet de cinci judecători de la ÎCCJ. Atunci, avocata Flavia Teodosiu a declarat că Liviu Dragnea ar fi fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazută de legea penală, deoarece Curtea Constituțională a decis că abuzul în serviciu este infracțiune atunci când se încalcă legislația primară.
- Pe 10 decembrie 2019, un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, ca inadmisibilă, contestația în anulare depusă de Liviu Dragnea. Avocata lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu, a declarat atunci că a cerut Înaltei Curți suspendarea condamnării la 3 ani și 6 luni de închisoare, dar și admiterea în principiu a contestației în anulare.
Fostul lider al PSD a fost condamnat, pe 27 mai 2019, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Dragnea are și o altă condamnare definitivă, de doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Referendumului, și este urmărit penal în dosarul Tel Drum.
