Guvernul este din nou nevoit să treacă prin Parlament o lege, pentru a putea aplica măsurile anti-coronavirus, în plină pandemie. După ce în luna mai a rămas în aer cu amenzile pentru cei care nu respectau starea de alertă, acum autoritățile nu mai pot impune carantina, izolarea sau internarea în spital, decât dacă pacientul e de acord. Noul proiect legislativ are însă și el bubele sale, arată specialiștii. Puteau fi evitate aceste bâlbe legislative?
Parlamentul dezbate pe repede înainte noul proiect de lege al Guvernului privind carantina și izolarea, după ce, de săptămâna trecută, autoritățile nu mai pot ține suspecții și bolnavii de Covid-19 în carantină, decât cu acordul lor. Comisia Juridică din Camera Deputaților a organizat miercuri, la inițiativa PSD, o scurtă dezbatere online cu reprezentanți ai societății civile, iar joi va emite raport pe noul proiect de lege al Guvernului, plenul Camerei urmând să dea votul tot joi. Proiectul merge apoi la Senat, pentru votul final. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a spus că se așteaptă ca legea să iasă gata din Parlament abia săptămâna viitoare.
Nelu Tătaru a declarat că în ultimele 24 de ore s-au externat 622 de pacienți identificați cu Covid-19, iar de la publicarea deciziei CCR, pe 2 iulie, au ieșit din izolare peste 30.000 de persoane și peste 1.200 au ieșit din carantină.
„Sunt oameni pozitivi care au plecat din spitale în aceste patru-cinci zile și care în acest moment trebuie monitorizați, în condițiile în care ei ar trebui să respecte niște indicații și anume cele de izolare la domiciliu”, a explicat Nelu Tătaru, la Digi24.
Eu am citit textul cel nou. Nu e în regulă. Eu l-aș întreba pe cel care a scris textul acela ce a vrut să spună. Să vedem, știe să zică?Augustin Zegrean, fost președinte CCR
Textul de lege al Guvernului va fi cu siguranță rescris însă în Parlament. „Este o lege care are probleme de constituționalitate, care este vagă. Nu vorbește despre termene, despre factori de decizie și despre calea de atac. (…) Textul ăsta nu rămâne așa. Este o lege importantă, care vorbește despre vieți. Nu este doar despre Covid-19, trebuie să gândim o lege funcțională pe termen lung”, a declarat miercuri deputata PSD Oana Florea, vicepreședintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților.
S-a ajuns la această situație după ce Curtea Constituțională a constatat că vechea legislație pe care guvernul își baza măsurile de a trimite cetățenii în carantină instituțională sau în izolare la domiciliu nu respectă Constituția. Drepturi fundamentale ale omului erau restrânse printr-un simplu ordin de ministru, fără valoare de lege. Constituția dă posibilitatea autorităților să restrângă libertățile cetățenilor doar dacă măsurile sunt prevăzute de o lege aprobată de Parlament, conform Curții Constituționale.
Astfel, din 2 iulie, cetățenii nu mai pot fi ținuți în carantină sau izolare, iar cei infectați cu Covid-19 nu mai pot fi ținuți în spitale, decât dacă sunt de acord. Cei care doresc să rămână în spitale sau locațiile unde sunt carantinați o pot face, cei care vor să plece, o pot face de asemenea, cu condiția să se izoleze singuri. Autoritățile au avertizat că cei care nu respectă autoizolarea, deși sunt infectați cu Covid-19, comit o infracțiune prevăzută de Codul Penal – zădărnicirea combaterii bolilor.
Tot miercuri, autoritățile au depistat și cel mai mare număr de cazuri de Covid-19 de la începutul pandemiei în România – 555.
Ce putea face Guvernul să nu intre într-un nou vid legislativ?
Deși avea la dispoziție o lege proaspăt aprobată de Parlament, legea 55 privind starea de alertă, unde era prevăzută și impunerea carantinei – deci condiția puterii de lege, impusă de CCR, era îndeplinită – Guvernul a ales varianta unei noi legi special dedicate reglementării carantinei. Adică un nou circuit de aprobare a Parlamentului, care a împins lucrurile către un nou hiatus legislativ, așa cum s-a întâmplat și în luna mai, la expirarea stării de urgență. Nu se putea întâmpla altfel, arată specialiștii consultați de Europa Liberă.
„Pe legea 55 ar fi putut să o aducă din condei. Nu să intre în legalitate, dar să o aducă din condei”, e de părere avocata Elenina Nicuț, referitor la posibilitatea Guvernului de a impune carantina și izolarea printr-un act administrativ bazat pe Legea 55.
Problema este că niciuna din aceste dispoziții nu definea carantina și nu preciza condițiile în care poate fi luată măsura. De aceea era necesară fie mai degrabă modificarea și completarea Legii 55, fie o nouă lege.sursă Curtea Constituțională
Surse de la Curtea Constituțională au explicat pentru Europa Liberă de ce acest lucru ar fi rămas la stadiul de „adus din condei” și nu ar fi respectat Constituția. Deși legea 55 conține prevederi legate de carantină, „problema este că niciuna din aceste dispoziții nu definea carantina și nu preciza condițiile în care poate fi luată măsura. De aceea era necesară fie mai degrabă modificarea și completarea Legii 55, fie o nouă lege”, au explicat sursele de la Curtea Constituțională.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, este și el de părere că nu se putea evita crearea unor noi prevederi legislative pentru carantină și izolare. „În legea 55 se spune doar că se poate lua măsura carantinării sau izolării și se stabilește pedeapsa, contravenție, pentru nerespectarea carantinei. Nu e în regulă ce e acolo. (E nevoie de) O lege care să spună și cum se face, cum se instituie, unde, când, cât durează. În legea 55 doar se trece în revistă, ei au fost preocupați acolo de ce se întâmplă cu cei din penitenciare și cu cei din faliment. De carantină, mai nimic”, a explicat Augustin Zegrean, pentru Europa Liberă.
De altfel, chiar și cu starea de alertă decretată sub auspiciile noii legi 55, carantina și izolarea au fost dispuse de autorități tot în baza vechii legislații – prevederi din legea sănătății 95/2006 și dintr-o ordonanță a guvernului din luna martie 2020, care au fost declarate neconstituționale de CCR, pe 25 iunie. Motivul: legea 55 conține doar niște aprecieri generale legate de carantină, nu și cum se aplică concret.
Guvernul putea însă evita noul hiatus legislativ, la fel cum a pățit și cu amenzile pentru nerespectarea restricțiilor, dacă s-ar fi grăbit, consideră Augustin Zegrean. „Puteau face legea mai demult. Puteau evita, pentru că decizia Curții a fost dată acum două săptămâni (25 iunie – n.r.), dar ei nu s-au ocupat de asta, s-au ocupat să înjure Curtea”, spune Zegrean.
Bube vechi, bube noi. Guvernul încă se încurcă într-ale legiferării
Când arestează pe cineva, trebuie să se facă atâtea demersuri și este atât de strict reglementat, chiar și pentru 24 de ore. Or, dacă ții pe cineva în carantină 14 zile, îl iei că așa vrei tu? Cine îi trimitea în carantină pe cei care intrau în țară? Polițistul de la frontieră.Augustin Zegrean, fost președinte CCR
Mai multe voci aseamănă situația juridică a carantinării unei persoane de către stat cu situația arestării preventive. Practic, o persoană este reținută împotriva voinței sale, de către autoritățile statului. Pentru situația a doua, un judecător emite un mandat, se pun în mișcare o mulțime de proceduri bine reglementate și cu posibilitatea de a fi contestate. În cazul carantinei, nu există așa ceva, iar Guvernul nu pare preocupat nici în noua legislație să clarifice lucrurile.
„Curtea vrea ca aceste măsuri să se ia cu respectarea strictă a Constituției. Când arestează pe cineva, trebuie să se facă atâtea demersuri și este atât de strict reglementat, chiar și pentru 24 de ore. Or, dacă ții pe cineva în carantină 14 zile, îl iei că așa vrei tu? Cine îi trimitea în carantină pe cei care intrau în țară? Polițistul de la frontieră. Nu se face așa”, explică Augustin Zegrean, pentru Europa Liberă, problemele de principiu ale vechii legislații, picate la CCR.
Problema este că nici noua legislație, promovată de Guvern în Parlament, nu stă mai bine. O spun specialiști, ONG-uri sau parlamentari ai Opoziției.
„Sunt în continuare foarte multe probleme pe partea de legiferare. Lasă niște găuri. Nu mai vorbesc de chestiuni de tehnică legislativă, de exemplu, vorbesc acolo de avocat din oficiu. Ei amestecă niște lucruri, avocat din oficiu există doar în materie penală”, spune avocata Elenina Nicuț pentru Europa Liberă.
Fostul președinte CCR Augustin Zegrean este și mai dur: „Eu am citit textul cel nou. Nu e în regulă. Noi avem o lege care spune cum se legiferează, ea preia din practica CEDO, care spune că o lege trebuie să fie atât de clar scrisă, încât un om fără pregătire juridică să poată înțelege ce scrie acolo. Eu l-aș întreba pe cel care a scris textul acela ce a vrut să spună. Să vedem, știe să zică?”.
APADOR-CH, organizație care se ocupă cu apărarea drepturilor omului, a semnalat câteva mari hibe ale noii legislații propuse de Guvern, care de altfel nici nu a fost publicată oficial:
- nu este stabilită durata măsurii de carantină sau de izolare.
- nu este clar prin ce act administrativ se impune carantina pentru o persoană. ONG-ul consideră că este nevoie de decizii individuale, nu colective, pentru fiecare persoană vizată de astfel de măsuri, în care să se prevadă „data (eventual și ora), emitentul actului, numele persoanei vizate, măsura luată, motivarea luării acestei măsuri, durata măsurii, căi de atac”.
- nu este clar pe cine cheamă în justiție un cetățean nemulțumit de măsura luată împotriva sa, în cazul în care vrea să atace decizia la judecător.
Dezbatere la foc rapid, cu societatea civilă
Prin ceea ce facem, să garantăm că nu afectăm dreptul la viață și sănătate al semenilor noștri. Evoluția pare să fie spre exploziv.Nicușor Halici, deputat PSD
Miercuri, PSD a organizat din scurt, la Comisia Juridică a Camerei Deputaților, o dezbatere cu reprezentanți ai societății civile, la care însă reprezentanții PNL și USR nu au participat, care să își poată expune punctele de vedere legate de noua lege propusă de Guvern. Pe lângă câteva personaje care s-au făcut cunoscute prin puncte de vedere apropiate teoriilor conspirației, legate de pandemia de Covid-19, nici restul celor prezenți, printre care Georgiana Gheorghe (președinte APADOR-CH) sau Mircea Toma (ActiveWatch) nu au avut cuvinte de susținere pentru forma propusă de Guvern.
Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici, a arătat că nu este de acord ca un singur medic să decidă reținerea și internarea unui pacient suspect de Covid-19. De asemenea, Irimia a spus că noua lege nu stabilește clar câte zile poate fi carantinat un pacient, cu posibilitatea scurtării sau prelungirii acestui termen, și nici pe cine poate acționa în judecată un pacient nemulțumit – „pe ministru, pe președinte?”.
Vasile Barbu, de la Asociația pentru protecția pacienților, a spus că s-au luat „măsuri nefundamentate, pompieristice” și că „asimptomaticii au fost puși câte 3 în cameră”, cu „încălcarea demnității umane, internați în condiții mizere cu risc de contaminare de la persoane infectate de-a binelea”. „Acest proiect de lege vine să încalce mai departe reguli constituționale”, a spus Barbu.
Deputatul PSD Nicușor Halici, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a încercat să țină la respect participanții care au divagat către puncte de vedere apropiate de teorii ale conspirației (avocatul Eugen Chiracu sau Pompiliu Diplan). „Ideea întâlnirii de azi este de a amenda proiectul transmis de Guvern, a-l corela cu nevoile societății, dar și cu pandemia de SarsCov2. Prin ceea ce facem, să garantăm că nu afectăm dreptul la viață și sănătate al semenilor noștri. Evoluția pare să fie spre exploziv”, a spus Halici, referindu-se la numărul tot mai mare de cazuri de Covid-19 din România.
„Regula de bază pentru măsura carantinării este de a avea un termen clar, a avea consimțământul persoanei și a avea o cale de atac cu privire la această măsură. Principiul există, dar este atât de prost formulat… Nu se poate aplica”, a explicat deputata PSD Oana Florea, la finalul dezbaterii.
Deputații din Comisia Juridică urmează să aducă amendamente și să dea un raport joi, pentru proiectul de lege al Guvernului, privind carantina. Tot joi, plenul Camerei va supune la vot proiectul și îl va trimite mai departe la Senat, care va avea votul final.
