Iar dacă o vacanță în străinătate pare să dea mai multe bătăi de cap, mai ales că restricțiile impuse românilor se înmulțesc de la o zi la alta, aceștia s-ar putea orienta către destinații autohtone. Dar experții consultați de Europa Liberă spun că nu este suficient pentru ca turismul intern să își revină.
Românii care merg în Austria trebuie să stea 14 zile în carantină, cei care aleg să meargă cu mașina în Grecia stau la cozi care par interminabile. Potrivit ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, opt state din UE au restricționat accesul pe teritoriul lor pentru cetățenii români, pe fondul creșterii numărului de cazuri de Covid-19. În acest context, cel puțin pentru moment, opțiunile externe de vacanță rămân limitate la țările din jur. Cum poate fi turismul intern o alternativă la vacanțele în străinătate și la ce preț?
Grecia, în topul preferințelor externe
„Pentru destinația Grecia, scăderea nu este atât de mare pentru că nu sunt alternative. Sunt oameni care mergeau în alte zone si acum merg aici. Grecia este oricum o destinatie apropiată [de România]”, a explicat, pentru Europa Liberă, Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45, punctând totuși că și numărul celor care aleg să meargă cu mașina în Grecia, în special în zona de nord a țării, și a celor care mergeau de regulă cu avionul este mai mic.
Cu toate că își păstrează optimismul, Alin Burcea spune că față de anul trecut scăderile se vor vedea cu adevărat în momentul în care se va trage linie, mai ales că opțiunile de vacanță sunt limitate deocamdată la Grecia, Bulgaria, parțial Croația și la România.
La rândul său, Sorin Stoica, proprietarul agenției Eturia, care se ocupă de vacanțe extra-europene personalizate, arată dimensiunea prăbușirii cererii: pe fondul răspândirii epidemiei de coronavirus, volumul de vânzări a înregistrat o scădere de peste 70% comparativ cu 2019, un lucru pe care îl consideră „normal” având în vedere situaţia actuală în care nu există încă o politică de călătorie clară pentru cele mai multe țări din afara Europei.
„În acest context, există totuși turiști care profită de oportunitățile de a-și rezerva vacanțe în destinații exotice, în această perioadă, beneficiind de tarife atractive și de condiții de anulare flexibile”, a argumentat el, pentru Europa Liberă, spunând că se așteaptă la o creștere semnificativă începând cu a doua parte a lunii iulie și începutul lunii august, când mai multe destinații exotice ar urma să se redeschidă pentru turiști.
Destinațiile externe vin astfel, în contextul pandemiei, la pachet cu „stres adițional” legat fie de traseul pe care ar trebui să se îndrepte turistul sau cât va sta la coadă în vămi sau ce s-ar putea schimba la întoarcerea în țară, subliniază consultantul de marketing turistic Răzvan Pascu.
„Categoric comportamentul turistului român se schimbă, oamenii își regândesc lista de locuri în care vor să ajungă vara aceasta, se adaptează cumva din mers, în funcție de veștile care vin fie de la autoritățile străine, fie chiar de la Guvernul nostru”, argumentează el, pentru Europa Liberă.
În ciuda pandemiei și a incertitudinilor legate de o destinație externă, Răzvan Pascu subliniază că „există în continuare un apetit pentru călătorii” și chiar unii români consideră destinațiile externe „mai sigure” decât cele din România, mai ales dacă iau în considerare numărul de cazuri confirmate pozitiv cu Covid-19. „Cert este ca vara aceasta va fi altfel, nu va fi un sezon obișnuit, ci cu ceva mai mult stres”.
România: litoralul, Delta Dunării și turismul de nișă
În România, printre preferatele turiștilor din acest an par să fie tot litoralul, dar și Delta Dunării.
Alin Burcea atrage atenția că și stațiunile balneo înregistrează cereri mai mari: „caută lumea destinații din țară – cum ar fi Geoagiu-Băi – destinații care, în general, se vindeau, dar nu așa mult. Călimănești-Căciulata e un hit – se vinde bine pentru că este locație bună și ei s-au pregătit, au au terase”. El subliniază că, în momentul în care se vor relaxa restricțiile și pentru restaurante, va crește și turismul montan sau balneo, acolo unde fie este prea rece pentru a sta la terasă, fie sunt hoteluri care nu au posibilitatea de a-și amenaja o terasă.
Răzvan Pascu mai subliniază că alte destinații cu potențial mai sunt și zona Transilvaniei, în special Covasna, Harghita și Sibiu. „Am fost recent în aceste destinații și am văzut concret ce măsuri s-au luat pentru a preveni răspândirea virusului și a respecta distanțarea socială. Aici ai avantajul ca poți petrece timpul în natură, nu e aglomerat, nu sunt neapărat destinații-vedetă, în care să se înghesuie toată lumea. As mai recomanda și zona Gorj, cu statiunea Rânca și partea de natură, zona peșterilor, sau zona județului Neamț, cu munții Ceahlău și stațiunea Durău. Sunt multe locuri care merită descoperite în România”, spune consultantul de marketing.
Nu cred că per total va crește cererea de turism intern față de anul trecut. Dacă vom avea aceleasi cifre ca anul trecut atunci ne putem considera norocoși.Răzvan Pascu, consultant de marketing turistic
Experții arată că se simte și o creștere a numărului de cereri pentru vacanțe cu autorulota, o opțiune care le oferă turiștilor posibilitatea de a călători unde își doresc și de a putea evita aglomerațiile. De asemenea, preferințele turiștilor sunt mai degrabă pentru vile și pensiuni, în detrimentul hotelurilor mai mari, tocmai pentru a limita interacțiunile cu un număr mare de persoane.
La rândul său, Dragoș Anastasiu, antreprenor cu afaceri în turism și președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), a atrăgea atenția, anterior, pentru Europa Liberă, că România poate face mai bine turism mai nișat, mizând tot pe Delta Dunării, Transilvania, Maramureș sau Bucovina fiindcă nu se poate compara cu Turcia, Grecia sau Bulgaria la turismul de masă.
Prețul vacanțelor în România
Dacă, de pildă, Sorin Stoica se așteaptă ca tarifele pentru destinațiile exotice să crească și cu 20% în lunile următoare, Alin Burcea spune că, din punct de vedere al agențiilor care vând în special vacanțe pe litoralul românesc și au negociat contractele dinainte de pandemie, nu sunt fluctuații de prețuri pentru serviciile de cazare.
„Dacă vorbim de litoral, noi avem tarife de contract, nu e mai scump ca anul trecut. Nu s-a scumpit mai nimic. Am văzut că au crescut [prețurile] la restaurante și la terase, aici noi nu avem control. Dar la tarifele de contract care s-au făcut de anul trecut, nu au crescut absolut deloc, nu crește nimeni”, dă asigurări Alin Burcea.
Pe de altă parte, Dragoș Anastasiu amintea că există riscul unor creșteri de prețuri în contextul în care costurile pentru cei din industria HoReCa sunt mai mari, pe fondul aplicării măsurilor de siguranță pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus. Cu toate acestea, explica el, „este puțin probabil” să se întâmple acest lucru, mai ales că cererea pentru vacanțe ar putea să nu fie foarte mare.
În opinia lui Răzvan Pascu, înainte de a compara prețul unei vacanțe în Bulgaria sau Grecia cu cel din România ar trebuie comparate „fix aceleași servicii, ceea ce, de cele mai multe ori, nu este cazul” fiindcă pachetele și facilitățile diferă. „Din fericire, există locuri pentru toate buzunarele pe litoralul din România”, mai spune el.
Cât costă o noapte de cazare în principalele destinații în luna iulie:
- Pe litoralul românesc prețurile variază de la circa 250 de lei pe noapte în sudul litoralului și ajung până la 2.400 de lei pe noapte în Mamaia pentru o cameră dublă cu mic dejun inclus, potrivit unui site internațional de rezervări
- O noapte la un conac din Transilvania, cu mic dejun inclus, pentru două persoane, costă în jur de 300-400 de lei
- În Delta Dunării, prețurile variază de la 100 de lei pe noapte până la circa 950 de lei pe noapte, pentru o cameră dublă cu mic dejun inclus
- Pentru o autorulotă prețul pornește de la circa 140 de euro pe noapte, dar într-un astfel de vehicul încap cinci persoane, potrivit unui site specializat în astfel de închirieri
- În stațiunile balneare prețul unei nopți de cazare variază de la circa 300 de lei pe noapte în zona Călimănești-Căciulata și în jur de 400 de lei la Băile Felix
Totuși, pentru turismul autohon estimările rămân sumbre. „Nu cred că per total va crește cererea de turism intern față de anul trecut. Dacă vom avea aceleasi cifre ca anul trecut atunci ne putem considera norocoși. Eu cred că este însă posibil să vedem scăderi. Poate că mulți dintre cei care în mod normal călătoreau în străinătate vor alege anul acesta să călătorească în România, însă vor exista și oameni care nu vor mai merge în concediu, deci dacă măcar cele două categorii se compensează cred că putem spune ca a fost un an măcar decent în turism”, mai punctează Răzvan Pascu.
Trei scenarii privind turismul la nivel mondial
Călătoriile și turismul reprezintă o parte semnificativă din PIB-ul la nivel mondial și mai mult de jumătate din veniturile naționale ale multor țări. Dar pandemia schimbă regulile în turism, mai ales că a lovit și domenii conexe – alimentar, băuturi sau entertainment.
Un studiu al United Nations Conference on Trade and Development arată că pierderile din turism pot ajunge și la 3.300 de miliarde de dolari, dacă această restricțiile se vor menține până în martie nul viitor.
- Scenariul moderat: o treime din cheltuielile anuale făcute de turiștii străini dispar din fiecare țară. Acest lucru echivalează cu patru luni de oprire a turismului internațional sau cu 80% pentru cinci luni.
- Scenariul intermediar: două treimi din cheltuielile anuale făcute de turiștii străini dispar din fiecare țară. Acest lucru este echivalent cu opt luni de blocare a turismului internațional sau o scădere de 80% pentru 10 luni.
- Scenariul dramatic : tot ce înseamnă cheltuieli ale turiștilor străini într-o țară dispar complet. Acest lucru este echivalentul a aproape 12 luni de blocare a turismului internațional.
