Doar 56% din tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani au competențe digitale de bază sau mai înalte, cel mai mic procent din statele membre ale Uniunii Europene, arată ultimul raport al Biroului european de statistică Eurostat. Media la nivel european este de 80%, potrivit datelor aferente anului 2019.
În ciuda procentului extrem de scăzut, România este într-o creștere de trei procente față de 2016 și 2017 când a înregistrat doar 53%.
Aproape de procentul Românie se mai află doar vecinii bulgari care au procent de 58% de tineri cu competențe digitale de bază sau mai înalte, în creștere de 4% față de 2017.
Clasamentul este dominat de cel mai nou membru al Uniunii Europene, Croația cu 97%, urmată de Estonia, Lituania și Olanda cu 93%.
Scoruri mai slabe la nivelul UE mai sunt întâlnite în Italia (65%) sau Ungaria (68%), iar, din afara spațiului comunitar, românii sunt depășiți și de Macedonia de Nord (64%) sau Turcia (61%).
Prin competențe digitale, studiul se referă la anumite activități ale persoanelor în domenii specifice: informație, comunicare, rezolvarea problemelor, software.
Studiul vine în contextul închiderii școlilor pe timpul pandemiei de coronavirus, iar Eurostat a pus problema tinerilor care nu au putut urma cursuri online, sau au avut dificultăți majore, fapt ce a dus la decalaj puternic în nivelul de pregătire.
România și școala online
Învățământul pe timp de pandemie a fost, de altfel, una din cele mai grave probleme cu care s-a confruntat România în acest an. Un studiu IRES a arătat că doar 68% dintre elevii din România au acces la echipamente electronice pentru școala online. Acestor 32% fără echipamentul necesar școlii în mediul online se adaugă familiile cu mai mulți copii care nu au la dispoziție mai multe echipamente pentru fiecare copil, în cazul în care orele se suprapun.
Ministrul Educației, Monica Anisie, spunea pe 5 mai că statisticile MEC arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online.”
Din ceea ce spune ministrul Anisie rezultă că doar 9% dintre elevi au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online, un procent infirmat, însă, de studiul IRES dat publicității pe 8 mai . Prin raportare la numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), studiul IRES arată că numărul copiilor care nu pot participa la educația online este de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerul Educației și Cercetării, adică de la 9 procente la 32.
Iar numeroșii experți au numit modul în care s-a desfășurat școala pe timp de pandemie drept „un experiment ratat" sau „un an ratat", criticând puternic felul în care Ministerul Educației a gestionat situația.
„Am avut cel puțin 1 milion de elevi care nu au avut niciun fel de conexiune la internet și deci niciun fel de participare la așa-zisul învățământ online. Dacă, Doamne ferește, și în toamnă sau în iarnă, vom avea iar un val de pandemie și din nou se vor închide școlile atunci noi vom avea practic 1 milion de elevi care sunt cei mai expuși analfabetismului funcțional”, declara Mircea Miclea, fost ministru al educației, pentru Europa Liberă.
Miclea spune că în loc de astfel de experimente, ministerul ar trebui să se ocupe mai degrabă ca peste vară profesorii să fie urgent pregătiți să utilizeze tehnologia online, măcar la nivelul de bază, sa fie instruiți cum să-și construiască lecțiile online astfel încât să devină atractive și, bineînțeles, copiii din mediile dezavantajate să fie dotați cu tablete.
”A fost o foarte proastă și incoerentă gestiune a tuturor proceselor care au avut loc în această perioadă”, susține Mircea Miclea, care arăta că dacă peste vară nu se vor face aceste lucruri, atunci există riscul, ca în caz de pandemie în sezonul toamnă-iarnă, și anul școlar viitor să fie tot unul ratat.
Iar efectele suspendării cursurile și mutării în online s-au văzut odată cu examenul de Bacalaureat unde rata de promovabilitate a fost de 62,9%, față de 69.07% anul trecut, cel mai mic procent din 2014.
”Cei conștiincioși au avut timp să învețe mai mult pentru BAC pentru că nu au mai trebuit să-și încheie mediile pe semestrul al doilea. Pe de altă parte, elevii nu au mai făcut recapitulare, în mod normal dacă veneau la școală, profesorii recapitulau materia. În cele două săptămâni alocate așa-zisei recapitulări s-au prezentat foarte puțini elevi, iar învățământul online a fost o catastrofă”, a arătat profesorul Ștefan Vlaston pentru Europa Liberă.
De amintit că la Bacalaureat nu s-a susținut o probă a competențelor digitale, ci candidații au fost notați cu „Admis/Respins”. Notarea s-a realizat pe baza unei proceduri realizate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație prin care pentru cei care au studiat tehnologia informației și a comunicațiilor, competențele digitale sunt echivalate cu media aritmetică a mediilor anuale la materie din clasele a IX-a și a X-a.
Iar reluarea cursurilor ar putea să nu aibă loc nici odată cu începerea anului școlar 2020/21, precum a recunoscut chiar ministrul Monica Anisie.
„Am analizat modalitățile în care am putea redeschide unitățile de învățământ începând cu 2020 - 2021. Toate scenariile pe care le avem țin cont de recomandările Ministerului Sănătății. Cel mai bun scenariu va fi acela în care elevii, unii vor fi la școală și alții vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcție de situația epidemiologică (...) Unul dintre scenarii era să începem normal, dar nu e cazul de situație normală - sau dacă va fi din ce în ce mai rău mai rău, să continuăm învățarea online”, a spus ministrul Anisie.
În schimb, oficialii au promis că vor îmbunătăți situația prin achiziții de tablete și cursuri de formare pentru cadrele didactice.
Guvernul României a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei cu 150 de milioane de lei pentru achiziția de tablete conectate la internet pentru copiii din mediile defavorizate.
Facebook Forum