Aproape jumătate dintre elevii care au participat la cursurile școlii online s-au folosit exclusiv de telefoane mobile, arată cercetarea „Impactul crizei COVID-19 şi al carantinei asupra copiiilor din România”, realizată de oragnizația Salvați Copiii. Computerul a fost al doilea cel mai folosit dispozitiv, în timp ce tableta a fost folosită de doar 5% dintre elevi.
Practic, foarte mulți copii nu dispun de dispozitive adecvate pentru a participa la clasele online, mai ales în contextul în care, din toamnă, cel mai probabil scenariu este cel al unui „învățământ hibrid”, adică, prin rotație, unii elevi vor merge la școală, în timp ce ceilalți vor face lecțiile online, după cum a anunțat Ministrul Educației, Monica Anisie, la RFI.
În România, 51% dintre copii nu au acces la o tableta sau computer, în special copiii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, în timp ce, în Spania, de pildă, rata celor care nu au astfel de dispozitive este de 5%-9%, mai arată datele Salvați Copiii.
„Avem 47% dintre elevi care au folosit exclusiv telefoanele și, în foarte multe situații, telefoanele părinților. Ceea ce înseamnă că în foarte multe familii, există unul sau maximum două dispozitive. Nu se poate face educație școlară folosind doar telefonul, în special pentru cei mici, unde trebuie un ecran mai mare astfel încât întreaga lecție și toate semnele care apar, de regulă, în ciclul primar să fie vizualizate de copil și apoi să le treacă pe hârtie sau să le treacă folosind aceste materiale”, punctează, pentru Europa Liberă, George Roman, director de programe al Salvați Copiii.
Sondajul, realizat în perioada iunie-iulie 2020 pe un eșantion de aproape 4.800 de copii, mai arată faptul că aproape o treime dintre copii au avut materii școlare neacoperite pe durata suspendării cursurilor, iar aproape 6% dintre aceștia nu au făcut lecții online decât foarte rar sau deloc.
„Majoritatea profesorilor s-au implicat destul de mult (în special cei de la materiile de profil), am fost copleșiți de teme. De multe ori conexiunea la internet era proastă și nu puteam înțelege ce ni se predă. Sunt foarte dezamăgită de școala on-line și mă tem că nu o pot numi şcoală”, spune unul dintre elevii respondenți la sondaj.
În aceste condiții, tot sondajul arată că patru din zece copii s-au plâns că temele au fost mai greu de făcut, iar o treime dintre ei consideră că au rămas în urmă cu materia predată și majoritatea simt nevoia de ajutor imediat după întoarcerea la școală. Înţelegerea sau sprijinul pentru a depăși această perioadă este principala nevoie resimţită, urmată de ajutorul din partea cadrelor didactice, în timp ce o treime dintre elevi nu pot identifica ce i-ar fi putut ajuta.
Cercetarea mai arată că, în timpul în care au fost nevoiți să stea în casă și să participe la lecțiile online fiindcă școlile au fost închise, principala stare resimțită negativ de copii a fost plictiseala, dar și oboseala, tristețea, furia sau singurătatea. Mai puțin de jumătate dintre copii, au afirmat că s-au simțit liniștiți sau veseli. Copiii de vârste mici, în special cei din ciclul primar, par a fi resimțit mai puternic impactul negativ al izolării. Adolescenții spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simțit singuri, triști sau furioși.
„Am simțit că nu putem înțelege lecțiile la fel de bine față de cum le înțelegeam la școală şi nu am avut destul timp liber din cauza lecțiilor şi temelor, care au fost mai multe decât la școală”, spune un alt elev citat în cercetare.
Fiindcă rata de infectări cu noul coronavirus este pe un trend ascendent, dar în același timp copiii își doresc să se întoarcă la școală, alternarea prezenței fizice cu unele zile petrecute online pentru lecții „este cea mai bună formulă”, crede directorul de programe al Salvați Copiii.
„Vom vedea cum se poate aplica, de la școală la școală, sau de la an școlar la an școlar. Vor fi diferențe foarte mari, dar cred că acest lucru reprezintă o răspundere solidară atât a conducerii școlii, cât și a autorităților locale, care ar trebui să fie în măsură să se adapteze pe plan local la problemele cu care ei se confruntă”, atrage el atenția.
Efectul unei școli online prelungite vor crea însă disparități pentru copiii din această generație, crede George Roman. Pe de-o parte, primii dezavantajați sunt cei care aveau nevoie de susținere și în trecut pentru a putea depăși dificultările de învățare și au nevoie de îndrumarea de la școală pentru a o suplini pe cea care lipsește în familie, iar pe de altă parte, pentru cei care au un sprijin din partea părinților și au avut un parcurs bun și până acum, trecerea la lecțiile online este mai ușor de făcut.
În opinia lui, pe lângă lipsa dispozitivelor, ar mai fi nevoie și de o curriculă adecvată cursurilor online.
„Copiii vulnerabili vor fi într-o situație și mai dificilă din cauza acestui lucru și, din acest motiv, Salvați Copiii a avut o mulțime de intervenții la nivelul autorităților pentru a aduce în discuție problematica asistenței sociale. O problemă extrem de serioasă este numărul mare de copii afectați de sărăcie și de izolare socială, care se aflau într-o anumită măsură în afara protecției sociale, dar care trăiesc în cele 34% din localitățile din România care nu au servicii de asistență socială. Noi credem că cifra este cuprinsă între 200.000-400.000 de copii, care sunt lipsiți de acces la servicii sociale și asistență medicală”, subliniază expertul Salvați Copiii, amintind că acești copii „năpăstuiți și în trecut” riscă să rămână „invizibili pentru preocupările noastre de acum”.
În schimb, ministrul Educației, Monica Anisie, spunea pe 5 mai că statisticile MEC arată că în jur de „250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea să facă educație online”. În acest sens, Guvernul României a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei cu 150 de milioane de lei pentru achiziția de tablete conectate la internet pentru copiii din mediile defavorizate. Deocamdată însă, după spusele ministrului Educației, procesul este în faza de achiziție, dar Monica Anisie dă asigurări că cele 250.000 de tablete vor ajunge până pe 14 septembrie la copii.
Facebook Forum