Uniunea Europeană va crește presiunea asupra președintelui bielorus Aleksandr Lukașenka drept răspuns la represiunea brutală a protestelor generate de alegerile pe care blocul comunitar le consideră „nici libere, nici corecte".
Înainte de întâlnirea miniștrilor de Externe din UE, Belarus a eliberat circa o mie de protestatari arestați.
Mulți dintre ei au descris condițiile oribile pe care l-au îndurat în centrele de detenție și tratamentul dur la care au fost supuși, despre care Amnesty International arată că aduce dovezi de „tortură pe scară largă".
Cel puțin două persoane au decedat și circa 6.700 de protestatari au fost reținuți de la declanșarea protestelor la nivel național față de câștigarea celui de-al șaselea mandat de președinte, cu circa 80%, de către Aleksandr Lukașenka. Principala opozantă din alegerile din 9 august, Svetlana Țihanovskaia a fost nevoită să părăsească țara, fiind acum în Lituania.
Înalt Reprezentatul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Joseph Borell, care a și convocat adunarea de vineri, a solicitat oprirea represiunii și respectarea drepturilor omului și a democrației.
„În ultimele luni, bielorușii au arătat clar că își doresc democrație și respect pentru drepturile omului", a afirmat, joi, șeful diplomației europene.
„O schimbare politică substanțială este o precondiție pentru dezvoltarea relațiilor viitoare între Belarus și Uniunea Europeană", a arătat Joseph Borell.
Tot joi, ministrul german de Externe a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să „intensifice presiunile" asupra lui Aleksandr Lukașenka.
„Este perfect clar că represiunea brutală și reținerea protestatarilor pașnici nu va fi tolerată în Europa secolului 21", a afirmat Heiko Maas, a cărui țară deține și președinția rotativă a Uniunii Europene.
El a arătat că la nivelul UE sunt „discuții intense" despre sancțiuni impuse Belarusului.
Amnesty International a arătat că există „mărturii înfricoșătoare" despre protestatari reținuți care au fost bătuți în mod repetat și amenințați cu violul.
„Ei ne-au povestit că centrele de detenție au devenit camere de tortură, unde protestatarii erau să forțați să stea pe jos în timp ce poliția îi lovea și băteau cu bastoanele", a afirmat Marie Struthers, directorul pentru Europa de Est și Asia Centrală al Amnesty International.
Uniunea Europeană a mai impus sancțiuni dure împotriva Belarusului după represiunea asupra opoziției din timpul alegerilor fraudate din 2010.
Majoritatea restricțiilor au fost ridicate în 2016 după eliberarea deținuților politici, acțiunea care a deschis calea spre o dezghețare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Belarus, stat care a căpătat o importanță aparte ca urmare a agresiunii rusești asupra Ucrainei.