Analiștii avertizează că un euro ar putea ajunge în următorul an la pragul psihologic de 5 lei, însă nu cred într-o depreciere bruscă a monedei naționale.
Leul ar putea pierde teren în continuare în fața monedei europene, iar un mare risc îl reprezintă riscul retrogradării ratingului de țară în categoria nerecomandată investitorilor, cred analiștii financiari. La cele mai recente evaluări, România și-a păstrat ratingul de țară, însă perspectiva este „negativă”, ceea ce înseamnă că este la un pas de retrogradare.
„În scenariul de bază, estimările arată că un euro nu va depăși 5 lei, însă într-un scenariu de risc – situația unei retrogradări în categoria nerecomandată investitorilor a României, atunci ar putea ajunge la acest prag”, a explicat, pentru Europa Liberă, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, asociație care realizează lunar un indicator de încredere prin care sunt prezentate previziunile analiștilor financiari cu privire la starea actuală a economiei și perspectivele pentru următoarele 12 luni.
Adrian Codîrlașu atrage atenția că riscul de retrogradare există pentru că „toate cele trei agenții au dat României perspectivă negativă, ceea ce înseamnă undeva 30% probabilitate ca în următorul an să fie retrogradată de fiecare agenție”.
În opinia lui, „cheia” pentru a evita o astfel de situație este legată de sustenabilitatea politicii fiscale. Cu alte cuvinte, măsura în care deficitul bugetar va putea fi ținut în frâu și redus sub pragul de 3%, din 2021 încolo.
În contextul în care cheltuielile bugetare trebuie ținute sub control, analiștii avertizează că jocul populist înainte de alegeri va lăsa urme adânci în deficitul pe anii viitori.
Deja, și premierul Ludovic Orban a anunțat că în cazul în care Parlamentul va respinge ordonanța Guvernului de creștere a punctului de pensie cu 14% și va pune presiune pentru o creștere cu 40%, așa cum a procedat și în cazul ordonanței care prevedea majorarea alocațiilor cu 20% și nu dublarea lor, va sesiza Curtea Constituțională.
„O creștere de 14% versus 10% [cât recomanda aganția Standard & Poor’s la cea mai recentă evaluare] nu o să aibă un impact în sensul în care se va lua decizia de retrogradare doar pentru 4%. Însă 40%, da, pot duce la o retrogradare. Parlamentul poate respinge ordonanța de urgență a Guvernului și atunci va trebui să aplice acea majorare de 40%. Riscul încă există. Acest lucru va crea o problemă de finanțare, nu în acest an, pentru că în acest an este finanțat deficitul bugetar, ci pentru anul următor. Vom avea un deficit bugetar mare în comparație cu alte state europene și atunci da, putem avea probleme de finanțare și downgrade”, argumentează Adrian Codîrlașu. El punctează că, în acest caz, deși Guvernul a luat măsurile necesare pentru a ține deficitul sub control, dacă acestea sunt întoarse de Parlament, atunci efectele se vor resimți și în cursul de schimb.
Și confederația patronală Coaliția pentru Dezvoltarea României a lansat, potrivit Agerpres, un „apel la responsabilitate” către Guvernul și Parlamentul României privind modul în care se vor cheltui banii publici, inclusiv în contextul alegerilor locale și parlamentare și semnalează că „sănătatea economică a României depinde de prudenţa şi eficienţa în cheltuirea banilor publici şi de o politică bugetară care să prioritizeze investiţiile cu efect multiplicator în economie”.
Estimările analiștilor financiari de la CFA România arată că un euro ar putea ajunge la 4,96 lei în următorul an, în scenariul de bază, și la 5,1 lei în scenariul de risc.
Există însă și prognoze mai pesimiste. Raiffeisen Bank estimează un curs de 5 lei/euro la finalul anului, o creștere accentuată fiind determinată de derapajele politice sau măsuri care ar putea afecta poziția externă a României, după cum a explicat Aurelian Mihăilescu, director executiv în cadrul băncii, în cadrul conferinței ZF Bankers Summit 2020.
„Sunt multe incertitudini”
Pe de altă parte, analistul economic Aurelian Dochia este de părere că, în acest moment, orice fel de prognoză este viciată. „Situația este atât de instabilă și sunt atât de multe incertitudini, în primul rând legate de evoluția pandemiei că nu putem să ne bazăm pe modelele obișnuite pe baza cărora făceam noi prognoze până acum”, a explicat el pentru Europa Liberă.
Analistul economic consideră că evoluția monedei europene în raport cu leul se datorează, pe de-o parte, faptului că „euro se întărește față de multe alte monede din lume și în primul rând în raport cu dolarul” și, pe de altă parte, faptului că „economia românească are anumite fragilități, vulnerabilități, care fac ca investitorii să fie precauți în legătură cu influxurile de capital din România. Probabil că România are potențial să își revină foarte repede, dar faptul că are un deficit semnificativ la finalul acestui an este un element de temere”.
Totuși, el nu crede într-o depreciere bruscă a leului, care să provoace perturbări în piață și probleme semnificative pentru români, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei economice din 2009.
„Trebuie să avem în vedere acum faptul că, spre deosebire de 2009, creditul în euro și în alte monede, în afara monedei naționale, s-a redus foarte mult și majoritatea creditelor acordate sunt în lei. Cei care au luat credite acum nu mai sunt expuși riscului deprecierii monedei naționale așa cum s-a întâmplat atunci, când marea îngrijorare era faptul că cei care au luat credite nu mai sunt capabili să le ramburseze”, ne-a explicat Aurelian Dochia.
Un curs de schimb euro/leu agitat ar putea duce la scumpiri pe toate planurile, în principal ale produselor care vin din import și sunt achitate în euro. Analiștii subliniază că, pentru a se proteja de o eventuală variație nefavorabilă a cursului, românii ar trebui să manifeste în continuare prudență atunci când vine vorba de consum și, în măsura în care pot, să pună bani deoparte.
Facebook Forum