Vestea că România este primul loc în Europa în ce privește rata deceselor provocate de Covid-19 la 100.000 de locuitori, pare nouă dar nu e. În urmă cu fix o lună, pe 3 august, România se plasa tot pe prima poziție. Ceea ce ar trebui să îngrijoreze sunt indicatorii în continuă creștere, așa cum apar ei în raportul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). De ce mor românii mai mult decât alți europeni de Covid? Un rol îl joacă și infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă. ”Este una dintre cauze”, spune pentru Europa liberă medicul Adrian Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București.
În momentul de față, rata deceselor cumulate pe ultimele două săptămâni are indicele de 3.2, cel mai mare din Europa, în timp ce în urmă cu o lună același indice era de 2.0, tot cel mai ridicat.
Numărul cazurilor noi de coronavirus la suta de mii de locuitori este acum de 83.8, iar în 3 august era de 81.0.
Deci, într-o lună avem de-a face cu o creștere de 1.2 la indicele deceselor și cu una de 2.8 la cel al cazurilor noi de Covid.
Cum stau celalte state europene
În 3 august, raportul ECDC arata următoarea ierarhie la principalii doi indicatori.
- Rata deceselor: România 2.0, Marea Britanie 1.4, Bulgaria 1.3, Suedia 1.2.
- Rata cazurilor noi: Luxembourg 197.4, România 81.0, Spania 50.5, Belgia 47.7, Bulgaria 46.0, Suedia 30,7.
În 3 septembrie, același raport ECDC dă o cu totul altă ierarhie a ambilor indicatori.
- Rata deceselor: România 3.2, Bulgaria 1.6, Spania 0.8, Malta 0.8, Croația 0.6, Franța 0.3
- Rata cazurilor noi: Spania 231.6, Franța 101.4, Croația 89.6, Malta 89.1, România 83.8, Bulgaria 23.3.
De ce se moare în secțiile de ATI
Așa cum au repetat experții în sănătate și autoritățiile, creșterea numărului cazurilor de coronavirus are drept consecință directă creșterea cazurilor grave care ajung în secțiile de terapie intensivă. Acești bolnavi sunt, de regulă, cei prezintă și alte boli asociate, ceea ce face ca media națională a mortalității la terapie intensivă să fie de 60%.
Profesorul Alexandru Rafila pune această rată mare a mortalității pe seama capacității și eficienței sistemului de sănătate de a trata acești pacienți.
”Avem capacitatea să tratăm acești pacienți, dar nu cu succes. Poate fi vorba de o afectare mai mare la pacienții cu comorbidități sau poate fi vorba despre unele unități sanitare care nu reușesc să trateze toți pacienții sau există unele disfuncționalități”, susține reprezentantul României la OMS.
O altă explicație ar putea fi și aceea a infecțiilor nosocomiale din spitale, in special acelea din secțiile de terapie intensivă despre care s-a vorbit în contextul tragediei de la ” Colectiv”, când mulți dintre cei arși au murit în urma infecțiilor contactate în spitale.
Adrian Marinescu, medic primar la Spitalul de boli infecțioase ”Matei Balș”din București, spune pentru Europa liberă că infecțiile nosocomiale din secțiile de ATI ar putea fi una dintre cauzele mortalității ridicate de Covid 19 din România.
”Infecții nosocomiale există în orice terapie intensivă din lume, probabil că în România mai mult decât în Germania, de exemplu. Pacientul critic are o mulțime de dezechilibre, posibilitatea de a face suprainfecții bacteriene. Deci, infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă joacă și ele un rol, pot fi unul dintre factorii care contribuie la rata mare a mortalității.”
Date despre infecțilile nosocomiale din spitale nu mai sunt însă furnizate de câțiva ani, ultimul raport al ECDC datează din 2017.
Doctorul Adrian Marinescu susține însă că motivele care determină această rată a mortalității care ne plasează pe primul loc în Europa sunt cel puțin trei și ele determină și variațiile mari ale mortalității de la un spital la altul. De exemplu, la ”Matei Balș” aceasta e între 2 și 3%, dar la nivelul țării e de peste 6%, ceea ce înseamnă că sunt spitale unde mortalitatea e de peste 8%.
”În primul rând, un sistem medical ok ar trebui să aibă grijă de afecțiunile cronice ale cetățenilor, pentru că se știe foarte clar că afecțiunile cronice dezechilibrate duc la forme mai severe de Sars- Cov2, al doilea aspect se referă la faptul că nu există o monitorizare foarte corectă a evoluției bolii Covid 19, adică sunt pacienți care pot evolua prost și atunci e vorba de rapiditatea de intervenție. Monitorizarea contează foarte mult, iar ea nu e așa cum ar trebui să fie. Și, nu în ultimul rând, faptul că în terapie intensivă cazurile critice nu sunt abordate foarte bine. Nu e vorba că sistemul nu face față, ci că nu e pregătit să se ocupe de un număr mare de cazuri critice”.
Referitor la rata ridicată a mortalității, ministrul sănătății Nelu Tătaru avertizează că va fi o ”toamnă plină”. Plină, în sensul că numărul cazurilor de Covid 19 va crește după redeschiderea școlilor, iar dacă regulile de prevenție nu vor fi respectate așa încât ”să ne menținem pe acest platou pe care suntem acum”, ne așteptăm la o creștere care ”poate ajunge la peste 2000 de îmbolnăviri zilnic”.
Tocmai de aceea, se ridică întrebarea dacă era cazul să se reintroducă noi măsuri de relaxare- deschiderea restaurantelor și a cinematografelor aproape simultan cu începerea anului școlar. Ministrul Tătaru justifică decizia prin ”rațiuni de ordin economic și educational”.
Doctorul Adrian Marinescu are o opinie similară, doar că spune că restaurantele, cinematografele și teatrele ar fi trebuit deshise mai devreme, pentru că ”oricum, adică peste o lună, lucrurile vor arăta mai prost decât acum, iar dacă mergem pe principiul acesta înseamnă că nu le mai deschidem decât în vara viitoare. Dacă eu aș fi fost factor de decizie, le deschideam mai demult, pentru că situația era mai echilibrată. Până la urmă, nu mi-e teamă de un mediu controlat cum e restaurantul sau teatrul, ci mi-e teamă de o aglomerație din Piața Victoriei sau de la mare”, ne spune Adrian Marinescu.
