Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru ridicarea imunității fostului ministru Costel Alexe cerută de procurorii DNA pentru a putea începe urmărirea penală în dosarul în care este acuzat de luare de mită și instigare la delapidare.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupției (DNA) au cerut luni ridicarea imunității parlamentare a fostului deputat PNL Costel Alexe, ministru al Mediului la data comiterii faptelor penale de care este acuzat.
Procurorii spun că, în lunile martie și aprilie 2020, când era ministru al Mediului, Alexe ar fi pretins de la managerul unui combinat siderurgic 22 de tone de produse din tablă, în valoare de 103.000 lei, în schimbul alocării „cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme.”
Produsele ar fi fost primite pe 23 aprilie 2020 și 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă de-a fostului ministru, spun procurorii DNA.
Costel Alexe a reacționat luni la acuzațiile pe care i le-au adus procurorii DNA în calitatea sa de președinte al organizației ieșene a PNL. El spune că a aflat „cu surprindere” de comunicatul DNA și de începerea urmăririi penale împotriva sa, dar susține că nu a „cerut” și nu a „luat în întreaga” sa „activitate publică foloase necuvenite cu încălcarea legii.”
El a anunțat că va studia acuzațiile care-i sunt aduse și că le va oferi organelor judiciare „toată cooperarea și transparența” sa.
Costel Alexe a demisionat în noiembrie din funcția de ministru al Mediului ca urmare a alegerii în funcția de președinte al Consiliului Județean Iași în urma alegerilor locale.
Moștenirea lăsată de Costel Alexe
Mandatul lui Costel Alexe în fruntea Ministerului Mediului a fost marcat de două controverse: cel al poluării ridicate din București, dar și din alte mari orașe, și cel al defrișărilor de păduri.
În ultimii ani, calitatea aerului din Capitală a fost subiect de discuții nesfârșite. De fiecare dată, autoritățile locale și centrale au minimalizat sau ignorat subiectul, răspunderea fiind pasată de la o instituție la alta. Anual, 23.400 români mor prematur din cauza poluării aerului.
Cel mai grav incident de acest tip a fost înregistrat în noaptea de 1 spre 2 martie 2020, când platformele airly.eu și aerlive.ro, rețele independente de măsurare a calității aerului, au înregistrat depășiri de 10 ori a limitelor maxime admise la poluarea cu PM2,5(particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni – de la arderi) și de aproape 800% la poluarea cu PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni - de la praf sau polen).
Atunci, ministrul Mediului Costel Alexe dădea vina pe arderile necontrolate din județul Ilfov și București. Activiștii de mediu arată că, în urma acelui scandal, cei care administrează gropile de gunoi ilegale sau neconforme îngroapă pur și simplu gunoiul importat sau rezultat la nivel de orașe, iar acesta ajunge în pânza freatică și apa este contaminată.
Situația s-a repetat și în octombrie, iar Ministerul Mediului a pasat rapid vina pe o topitorie de lângă București sau pe factorii meteo au influențat dispersia poluanților și au condus la creșteri ale valorilor.
Comisia Europeană a deschis împotriva României 5 proceduri de infringement pe probleme de mediu. Una dintre proceduri vizează poluarea din București, Iași și Brașov.
În iulie, România a fost avertizată din nou de Comisia Europeană cu privire la calitatea aerului și a defrișărilor ilegale. De astă dată, a primit termen o lună pentru a rezolva tăierile abuzive, urmând ca într-o lună să fie sesizată Curtea de Justiție a UE dacă nu se conformează cerințelor Comisiei.
Costel Alexe acuza, la începutul anului, conducerea instituției pe care o conduce că nu a făcut nimic din 2016 până acum pentru stoparea tăierilor masive de păduri.
Cu toate acestea situația nu s-a schimbat în mandatului său, iar activiștii de mediu l-au acuzat în repetate rânduri că tolerează defrișările ilegale de păduri, dar ministru a replicat prin a acuza o campanie de fake news prin filmările prezentate în spațiul online drept dovezi ale tăierilor din pădurile României.
