Procurorul Adina Florea de la Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție este cercetată disciplinar de Inspecția judiciară pentru exercitarea cu rea-credință a profesiei și gravă neglijență în dosarele în care i-a anchetat pe Laura Codruța Kovesi și Alfred Savu, scriu G4Media și Hotnews.ro care citează surse judiciare.
Inspecția Judiciară a fost sesizată la începutul anului de secția de procurori a CSM cu privire la conduita procurorului Adina Florea în dosarele Kovesi și Savu.
Procurorii CSM au cerut IJ, braț armat al fostei puteri PSD care a înființat și SIIJ, să facă verificări cu privire la săvârşirea de către Adina Florea a unei abateri disciplinare constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, în legătură cu modul în care a dispus în anul 2019 măsura controlului judiciar faţă de Laura Kovesi.
Laura Codruța Kovesi a fost demisă în timpul guvernării PSD de ministrul Justiției Tudorel Toader din funcția de șefă a DNA, iar ancheta împotriva sa a fost demarată de SIIJ în perioada în care se afla în plină procedură de concurs pentru postul de șefă a Parchetului European.
„În şedinţa din data de 12 ianuarie 2021, Secţia pentru procurori, în unanimitate, în urma suplimentării ordinii de zi, a dispus în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări conform competenţelor legale, cu privire la posibila săvârşire de către doamna procuror Adina Florea din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, a abaterii disciplinare prevăzută de dispoziţiile art. 99 alin. 1 lit. t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, în ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor de drept material şi procesual în procedura luării măsurii preventive a controlului judiciar faţă de procurorii Laura Codruţa Kovesi şi Alfred Savu", se arată într-un comunicat al CSM.
La momentul adoptării deciziei CSM, procurorul Cristian Ban a amintit că și judecătorii Curții Supreme au criticat, atunci când au ridicat măsura controlului judiciar, impus de Florea lui Kovesi, modalitatea în care procurorul SIIJ a administrat aplicarea măsurii: fără probe, fără motive care să justifice luarea măsurii, impunând o obligație care nu se regăsește în dispozițiile legale.
„În ceea ce priveşte hotărârea prin care s-a desfiinţat controlul judiciar în anul 2019 privind-o pe doamna procuror Codruţa Kovesi, spicuiesc doar trei chestiuni din hotărârea ICCJ şi intens mediatizată: neîndeplinirea condiţiilor necesare începerii urmăririi penale 'in personam' pentru niciuna din cele trei infracţiuni reţinute în sarcina ei, neexistând probe pentru dovedirea elementelor constitutive ale faptelor; se constată că procurorul nu a indicat în concret motivele care justifică luarea măsurii controlului judiciar, şi, ceea ce mi se pare şi mai grav, a stabilit şi a impus o obligaţie care nu se regăseşte în cele enumerate de dispoziţiile legale, procurorul adăugând la lege. Judecătorul de dreptul şi libertăţi constată că măsura controlului judiciar luată faţă de inculpata Codruţa Kovesi este nelegală", a declarat în cadrul şedinţei procurorul Cristian Ban.
Cristian Ban a explicat că, în ceea ce îl priveşte pe procurorul Alfred Savu, acesta a fost plasat de Adina Florea sub control judiciar fără ca procurorul să fie măcar audiat înainte și înainte de soluţionarea unei cereri de recuzare.
„Procedând astfel, procurorul de caz, doamna Florea, a dovedit fie necunoaşterea legii, fie ignorarea sa cu bună ştiinţă. Ceea ce este grav. Judecătorul a reţinut ca s-a dispus inculpare faţă de Savu fără a exista probe, doar pe baza unor indicii şi bănuieli rezonabile. Doamna procuror Adina Florea le-a prezentat persoanelor cercetate în dosarul Ponta-Blair documente din anchete, ceea ce ar periclita investigaţia DNA împotriva lor", a mai spus Cristian Ban.
În opinia acestuia, dacă se confirmă aceste susţineri ale Instanţei supreme, atunci „este mai mult decât clar că trebuie ca Inspecţia Judiciară să verifice dacă sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii prevăzute de art. 99 lit. D (exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă)".
La şedinţa din 12 ianuarie a Secţiei de procurori a CSM a participat şi ministrul Justiţiei, Stelian Ion.
Laura Codruța Kovesi este inculpată în dosarul extrădării lui Nicolae Popa, deschis în urma plângerii fugarului Sebastian Ghiță, iar acuzele pe care i le aduce procurorul de caz, Adina Florea, merg până la luare de mită.
Este al doilea dosar în care e pusă sub urmărire penală și, așa cum a declarat chiar ea, are peste 18 plângeri penale la Secția Specială.
În același dosar, Kovesi a fost pusă sub control judiciar exact în perioada în care candida la postul de procuror european, restricție din cauza căreia nu putea părăsi țara pentru a susține concursul.
Miza inculpării sale în perioada concursului a fost uriașă. Dacă rechizitoiul ar fi fost trimis în instanță, Kovesi ar fi fost prin lege suspendată din magistratură pe perioada derulării procesului, ceea ce ar fi scos-o din cursa pentru șefia parchetului European.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) proiectul de desființare a SIIJ, cerută insistent de toate organismele europene.
Curtea Supremă a dat pe 27 ianuarie Secției Speciale termen până pe 1 aprilie ca să pronunțe o soluție în dosarul în care este anchetată Laura Codruța Kovesi, acum șefă a Parchetului European.
Decizia Înaltei Curți a fost luată după ce Laura Codruța Kovesi, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, acum șefă a Parchetului European (EPPO), a cerut Curții Supreme sprijinul pentru ca Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție să dea mai repede o soluție în dosarul în care a inculpat-o înainte să devină șefă a EPPO și în care a fost acuzată că ar fi făcut abuzuri pentru a aduce în țară un infractor condamnat definitiv, dat în urmărire internațională.
