Joi, de exemplu, pe fondul informațiilor contradictorii despre vaccinul AstraZeneca, retras, într-o formă sau alta, de mai multe state europene, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță a declarat la un post de televiziune că „România nu a primit doze din acest lot”. A precizând că „lotul asupra căruia s-a ridicat această suspiciune este în evaluare în momentul de față și presupune aproximativ 1,6 milioane de doze care au fost distribuite în circa 17 țări europene”.
Românii care s-au vaccinat cu AstraZeneca au răsuflat, probabil, ușurați, temerile lor fiind îndreptățite după vestea că 9 tări europene au decis să suspende vaccinarea cu respectivul lot din AstraZeneca.
Dacă și în alte state se va lua decizia suspendării tuturor loturilor de vaccin, „foarte probabil că și România va lua această decizie", a mai spus Gheorghiță.
Dar loturile erau două, iar România nu era în afara dezbaterilor. Comitetul Național pentru Vaccinare a anunțat în cursul acelei seri că, de fapt, 81.600 de doze din lotul ABV 2856, oprit de la utilizare în alte țări, nu numai că au ajuns în România, dar deja s-au vaccinat cu el 77.049 de persoane. Restul de peste 4.200 de doze au fost puse la păstrare, așteptându-se informații suplimentare.
Georghiță a transmis mesaje liniștitoare, spunând că nu e cazul să se genereze panică, că măsura este una de „maximă precauție” și că vaccinarea cu AstraZeneca va continua.
”Primul lucru în comunicarea de criză este că trebuie să verifici informația pe care o lansezi public cu foarte mare atenție, pentru că până la urmă tot se află adevărul. Altfel, pierzi încrederea publicului. În cazul cu loturile de vaccin au fost oameni care s-au uitat pe fișele de vaccinare și au văzut numărul lotului. Deci când sunt mii de oameni cu dovada acasă, cum poți să ieși în public și să spui că în România nu a ajuns lotul, pentru ca mai târziu să rectifici. Efectele vor fi de nedorit, sunt oameni care, probabil, erau hotărâți să se vaccineze, iar acum își pun semne de întrebare”. (Raluca Radu, director al Departamentului de Jurnalism de la Universitatea București.)
„Faptul că vii și spui că lotul acesta de vaccin nu a intrat în România și după aceea afli că a venit, că spui că OMS nu stabilește o relație cauzală între cele 29 de decese și acest vaccin; faptul că OMS nu a stabilit încă relații de cauzalitate nu înseamnă că nu există și că nu trebuie să te pună pe gânduri și să fii precaut. Aici e problema, genul acesta de discurs, pe verbal, pe non verbal, pe tot felul de indicatori semiotici, pe care omul simplu îi simte și trage concluzia că e ceva necurat la mijloc. Asta e problema: credibilitatea”. ( Dumitru Borțun, profesor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice)
De altfel, cel puțin 9.000 de români programați la vaccinare nu s-au mai prezentat în cursul zilei de vineri la centre din întreaga țară. Aceasta înseamnă 4.5% din cele de 200.000 persoane
Această problemă de comunicare vine în siajul aceleia legate de cifrele publicate de Ministerul Sănătății, care au arătat existența unei vaccinări paralele pentru cei considerați „esențiali" și pentru familiile acestora, în cazul militarilor.
Disputa care durează deja de circa o săptămână a arătat opiniei publice faptul că în guvern există disensiuni serioase în ce privește transparența și acuratețea datelor, pe de o parte, iar pe de altă parte că sistemul de vaccinare și testare are hibe care nu sunt de natură să încurajeze încrederea în capacitatea autorităților să gestioneze pandemia.
„Se formează în opinia publică imaginea că s-au vaccinat din personalul militar persoane care nu trebuiau să se vaccineze. Este un lucru foarte grav. Cei care au publicat datele trebuie să le susțină și să le explice. Dacă există aceste suspiciuni, aștept de la cei care au publicat baza de date să explice”, a spus premierul Florin Cîțu.
Nu era nevoie de nicio explicație pentru că datele erau clare: în București 80% din centrele de vaccinare nu apăreau în platforma oficială și peste 7.000 de așa numiți „esențiali” s-au vaccinat peste rând. Nici acuza ca ar fi fost publicate adresele unor centre ale Armatei, care ar fi trebuit să rămână secrete, nu s-a susținut din moment ce Ministerul Apărării a decis deschiderea tuturor aceste centre pentru publicul larg.
„Structurilor militarizate le-a fost greu să explice de ce au fluxuri separate de vaccinare și de ce au considerat că nu e în regulă să fie făcute aceste date publice. Cred că au fost niște discuții foarte complicate în zona respectivă, pentru că sunt obișnuiți să nu dea socoteală pentru ceea ce fac. De data aceasta au fost obligați să răspundă în public și, până la urmă, decizia de a deschide centrele de vaccinare publicului larg e de fapt o reacție la scandalul public în care au fost întrebați de ce țin datele secrete. Până la urmă au fost obligați să recunoască faptul că aceste date nu sunt secrete. Transparența e un exercițiu greu”. (Raluca Radu, director al Departamentului de Jurnalism de la Universitatea București.)
Schimbul de replici dintre premierul Florin Cîțu și ministrul Vlad Voiculescu, asezonat și cu intervențiile altor demnitari, a lăsat senzația că autoritățile au ceva de ascuns și că joacă la două capete, iar asta s-a văzut în special din comentariile în mediul virtual.
„Suntem într-o perioadă de criză și oamenii publici ar trebui să facă apel la specialiști în comunicare de criză, eu am colegi cunoscuți în comunicare de criză, dar nimeni nu încearcă să apeleze la ajutorul acestor specialiști”, spune Raluca Radu.
Mai mult, faptul că premierul i-a cerut șefului Corpului de Control să se autosesizeze și l-a trimis la Ministerul Sănătății, iar vineri acesta a descins și la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) pentru a verifica „siguranța sistemelor informatice”, din cauza unor suspiciuni de atacuri cibernetice, ridică alte semne de întrebare. Imposibilitatea ministrului Sănătății de accesa platforma data. gov.ro nu a făcut decât să întărească suspiciunile apărute în spațiul public.
”Românii nu sunt șocați atât de mult de faptul că se contrazic între ei, era de așteptat la o alianță în care intră elemente vechi care au fost în sistem în ultimii 30 de ani și mai noi, cazul PLUS și USR. Și atunci este normal ca unii să aibă niște practici mai vechi de mușamalizare și de secretizare a informațiilor și datelor publice, iar ceilalți să ia în serios transparentizarea. Gravă este senzația de lipsă de sinceritate, iar asta se percepe și duce din nou la o scădere a încrederii”. ( Dumitru Borțun, profesor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice)
Gesturile și declarațiile responsabililor politici, sau proasta gestionare a unor situații de criză, cum au fost incendiile de la Spitalul Județean Suceava, Spitalul Matei Balș din București, sau, recent, incidentul de la spitalul de la Sibiu, subminează și mai mult încrederea în sistemul spitalicesc și așa destul de scăzută. „Dacă și înainte oamenilor le era teamă să meargă la spital, acum le va fi și mai teamă”, spune Raluca Radu.
Guvernul Orban a fost criticat de multe ori pentru proasta comunicare încă de la declararea stării de urgență, anunțată de președintele Iohannis cu două zile înainte ca ea să fie adoptată.
Au rămas memorabile conferințele de presă de la miezul nopții, când fostul ministru de interne, Marcel Vela se străduia vizibil să citească Ordonanțele militare, care, unele, erau schimbate de câteva ori până dimineața de Grupul de Comunicare Strategică a cărui componență era un secret. Comunicarea haotică a dus și atunci la acuze reciproce de „rostogolire de informații false”.
Una dintre cele mai mari gafe de comunicare de la vremea aceea a fost în perioada sărbătorilor pascale, când Ordonanța care interzicea mersul la biserică în noaptea de Înviere a fost „relaxată” de același ministru Vela, cu acordul premierului Orban. A fost necesară intervenția dură a președintelui ca lucrurile să nu fie schimbate.
