PNRR - împărțirea celor 30 de mld de euro. Cei șase piloni ai reconstrucției României

Anunțul a fost făcut de premierul Florin Cîțu care l-a prezentat ca pe al doilea test de unitate și putere dat de coaliția aflată la guvernare, după buget.

„După bugetul României PNRR a fost al doilea test al acestei coaliții și arată clar că această coaliție este unită și puternică. Planul este până în 2026, deci trebuie să fim aici și după 2024 să ne asigurăm că PNRR este implementat. Avem astăzi pentru dezbatere publică un Plan Național care reprezintă prioritățile României astăzi. Alocăm resurse importante pentru infrastructură, vrem să facem spitale noi, rețeaua de gaze și măsuri sociale. O reformă de care România are nevoie. O șansă pe care nu o putem rata. Astăzi intrăm în dezbatere publică și toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare adoptăm mandatul de negociere pentru acest program. Planul a fost prezentat în Parlament în comisii și va fi prezentat din nou”, a declarat Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern.

Planul Național de Relansare și Reziliență este structurat pe mai mulți piloni:

• Pilonul I – Tranziția verde - ar trebui să fie sprijinită prin reforme și investiții în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficiență energetică, renovarea clădirilor și economia circulară;
• Pilonul II – Transformare digitală -presupune promovarea digitalizării serviciilor, dezvoltarea de infrastructuri digitale și de date, de clustere și de centre de inovare digitală, precum și de soluții digitale deschise.
• Pilonul III – Creștere inteligentă - Beneficiind și de fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și de cele din Politica de Coeziune, redresarea economică a României va fi rapidă, nivelul economic din 2019 urmând a fi atins în primul trimestru din 2022;
• Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială - Coeziunea socială și teritorială urmăreşte reducerea disparităților existente de la nivel local, regional și național, inclusiv între urban și rural, dar și prin raportare la celelalte state membre;
• Pilonul V - Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională;
• Pilonul VI - Politici pentru generația următoare, copii și tineri.

1. Tranziția verde este pilonul care beneficiază de cei mai mulți bani din tot programul - 15,4 miliarde de euro - și ar trebui să fie sprijinită prin reforme și investiții în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficiență energetică, renovarea clădirilor și economia circulară, contribuind în același timp la obiectivele Uniunii privind clima, promovând creșterea sustenabilă, creând locuri de muncă și menținând securitatea energetică.

Sume alocate:

• Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatare a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă - 4 miliarde euro;
• Împădurim România și protejăm biodiversitatea - 1,5 miliarde euro;
• Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară - 1,3 miliarde euro;
• Transport feroviar și mobilitate urbană - 5 miliarde euro;
• Reabilitare verde și seismică - 2,2 miliarde euro;
• Energie regenerabilă și eficiență energetică - 1,3 miliarde euro.

2. Reformele și investițiile în tehnologiile, infrastructurile și procesele digitale vor spori competitivitatea Uniunii la nivel global și vor contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței și a inovării în Uniune și la scăderea dependenței sale, prin diversificarea lanțurilor esențiale de aprovizionare. Reformele și investițiile ar trebui să promoveze în special digitalizarea serviciilor, dezvoltarea de infrastructuri digitale și de date, de clustere și de centre de inovare digitală, precum și de soluții digitale deschise. Tranziția digitală ar trebui să stimuleze și digitalizarea IMM-urilor. Investițiile în tehnologiile digitale ar trebui să respecte principiile interoperabilității, eficienței energetice și protecției datelor cu caracter personal, permițând participarea IMM-urilor și a start-up-urilor și promovând utilizarea de soluții cu sursă deschisă.

Sume alocate:

• Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC - 2,59 miliarde euro;
• România Educată - Digitalizarea educatiei - 780 milioane euro;
• Broadband și 5G - 650 de milioane euro.

3. Reformele și investițiile în creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv în coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice, ar trebui să vizeze consolidarea potențialului de creștere și să permită o redresare sustenabilă a economiei Uniunii. Aceste reforme și investiții ar trebui, de asemenea, să promoveze antreprenoriatul, economia socială, dezvoltarea de infrastructuri și de transporturi sustenabile, industrializarea și reindustrializarea și să atenueze efectul crizei provocate de COVID-19 asupra economiei.

Sume alocate:

• Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale - 110 milioane euro;
• Instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat - 2,405 miliarde euro;
• România Educată - Învățământ dual, tehnic și profesional - 630 milioane euro;
• Cercetare, Dezvoltare și Inovare - 510 milioane euro;
• Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi - 600 milioane euro;
• România Creativă (industrii creative) - 77 milioane euro;
• Transport rutier si autostrăzi - 4,5 miliarde euro.
  • Autostrăzile, drumurile expres și legăturile rutiere incluse în PNRR: A7 (Autostrada Moldovei) și A8 (Autostrada Unirii)- doar anumite secțiuni, A1 - Secțiunea Lugoj – Deva; A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj; Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara; Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia; Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică); Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass; Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova; Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1; Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială); Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele; Alternativa Techirghiol (Litoral Express); Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2; Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2; Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0; Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13 (Brașov-Bacău); Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni. Lor li se adaugă și alte proiecte mai mici care asigură, însă, accesul din diferite zone către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.

4. Reformele și investițiile în coeziunea socială și teritorială ar trebui, potrivit proiectului, să contribuie la combaterea sărăciei și a șomajului pentru ca economiile statelor membre să se redreseze, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Reformele și investițiile respective ar trebui să conducă la crearea de locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, la incluziunea și integrarea grupurilor defavorizate și să permită consolidarea dialogului social, a infrastructurii și a serviciilor, precum și a sistemelor de protecție și bunăstare socială.

Sume alocate:

• Fondul de reziliență pentru localități - 4 miliarde euro
• Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace - 400 milioane euro
• Infrastructură socială și cămine de bătrâni - 250 milioane de euro
• România Velo - Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate - 120 milioane euro
• România Atractivă - 400 milioane euro

5. Sănătate și reziliență economică - Criza provocată de COVID-19 a scos în evidență, de asemenea, importanța reformelor și a investițiilor în domeniul sănătății, precum și a rezilienței economice, sociale și instituționale, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză, în special prin îmbunătățirea continuității activității și a serviciului public, a accesibilității și capacității sistemelor de sănătate și de îngrijire, a eficacității administrației publice și a sistemelor naționale, inclusiv prin reducerea la minimum a sarcinii administrative, precum și a eficacității sistemelor judiciare, precum și a prevenirii fraudei și a supravegherii combaterii spălării banilor.

Sume alocate:

• Fondul pentru spitale. Creșterea accesului la sănătate - 3 miliarde euro
• Reziliență în situații de criză - 700 milioane
• România Educată - Infrastructură școlară și universitară - 2 miliarde euro
• Încurajarea formalizării muncii și introducerea venitului minim de incluziune - 567 milioane euro
• Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției - 148 milioane euro
• Fondul de reziliență a societății civile - 100 milioane euro

6. Reformele și investițiile în următoarea generație, copii și tineri, sunt esențiale pentru a promova educația și competențele, inclusiv competențele digitale, actualizarea competențelor, reconversia profesională și recalificarea forței de muncă active, programele de integrare pentru șomeri, politicile de investiții în accesul și oportunitățile oferite copiilor și tinerilor în materie de educație, sănătate, nutriție, locuri de muncă și locuințe, precum și politicile care reduc decalajul dintre generații în conformitate cu obiectivele garanției pentru copii și ale garanției pentru tineret. Respectivele acțiuni ar trebui să asigure că următoarea generație de europeni nu va fi afectată permanent de impactul crizei provocate de COVID-19 și că decalajul dintre generații nu se va adânci și mai mult.

Sume alocate:

• România Educată -Program Național pentru reducere a abandonului școlar - 636 de milioane de euro
• Granturi pentru tineret și sport - 300 milioane de euro
• România Educată - Programul Național pentru Creșe - 370 de milioane de euro

Supraalocarea, criticată de comisarul Adina Vălean - „Nu știu dacă merge așa”

Guvernul a bugetat cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro deși în urmă cu o săptămână, ministrul Cristian Ghinea susținea în parlament că România va primi pentru PNRR doar 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro suma anunțată inițial de autorități. El a spus că s-a alocat o sumă mai mare pentru a avea „o marjă de negociere”.

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a criticat, însă, supraalocarea făcută de autorități, într-un interviu acordat economedia.ro. România trebuie să spună clar ce proiecte vrea să finanțeze prin PNRR, spune Vălean.

„Se propun mai multe proiecte ca să avem de unde să se taie? Nu știu dacă merge așa. România va trebui să spună clar care sunt proiectele. Trebuie să spunem ce vrem să facem, clar și convingător, ca să putem primi undă verde pentru proiectele noastre.”

Săptămâna viitoare urmează să fie aprobat în guvern și memorandumul în baza căruia vor avea loc negocierile cu Uniunea Europeană.