Deocamdată, raportul GRECO nu este public, fiind necesar avizul autorităților române, care însă, ca și în alți ani, a întârziat. Din informațiile Europei Libere, raportul și răspunsul părții române urmează să intre în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
Plenul GRECO a solicitat șefului delegației României „să prezinte un raport privind progresele realizate în punerea în aplicare a recomandărilor restante ,până cel târziu la 31 martie 2022” și a invitat președintele Comitetului statutar să trimită o scrisoare către Reprezentantul permanent al României la Consiliul Europei „cu privire la nivelul de nerespectare a recomandărilor GRECO”.
Din informațiile Europei Libere, avizarea raportului a fost întârziată peste două săptămâni la Ministerul de Externe. Mai exact, raportul a plecat de la Ministerul de Justiție spre Ministerul de Externe în 2 aprilie, care de abia în 15 aprilie l-a retrimis, avizat, la Justiție. Raportul urmează să fie introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern de săptămâna viitoare.
Asociațiile de magistrați cer publicarea raportului
Întârzierea avizării raportului, care bloca drumul spre publicarea acestuia, a fost sesizată și de Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție care au solicitat Guvernului „să autorizeze publicarea imediată a Raportului GRECO, acesta vizând și impactul modificărilor aduse legilor justiției în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupție din România. Nu există și nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO. Dimpotrivă, GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce”, se spune în comunicatul celor două asociații de magistrați.
În 2019, guvernul Viorica Dăncilă a publicat raportul GRECO - unul foarte critic la adresa modificărilor legislative la legile justiției și Codurile penale - cu o lună întârziere și doar după un scandal public și la presiunea asociaților de magistrați. Publicarea nu a însemnat însă și respectarea recomandărilor din raport. Mai mult, el a fost criticat de Florin Iordache, fost ministru al Justiției, și alți lideri PSD, care au spus că recomandările nu sunt obligatorii ci opționale. Din cele cinci recomandări formulate în 2018 de GRECO, doar una singură a fost implementată.
Desființarea Secției Speciale, călcâiul lui Ahile
În precedentul raport, GRECO a atras atenția că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este o „anomalie” și ar putea genera „ingerințe nejustificate în procesele penale”, recomandând desființarea ei.
Până în acest moment, desființarea Secției Speciale a fost votată de plenul Camerei Deputaților și a intrat în comisia juridică a Senatului - camera decizională. Proiectul de lege conține însă un amendament, introdus la presiunile UDMR, prin care trimiterea în judecată a magistraților se poate face doar cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii ( CSM). Această superimunitate a provocat reacția asociațiilor de magistrați, ea nefiind agreată nici de ministrul justiției, Stelian Ion.
Acesta a sesizat Comisia de la Veneția, a cărei următoare ședință este însă de abia în luna iunie, conform site-ului Instituției. Stelian Ion a spus că, din punctul său de vedere, „ar trebui să mergem înainte cu acest proiect, pentru că această chestiune dă garanții suplimentare pentru magistrați, avizele pentru trimiterea în judecată se pot discuta în cadrul legilor justiției. Vom vedea decizia în alianță, dar e foarte important să desființăm cât mai repede Secția specială".
Deocamdată nu este clar care va fi decizia în coaliție având în vedere criza politică din ultimele zile, dar între timp UDMR a mai depus un amendament la proiectul de lege aflat la Comisia juridică din Senat, prin care infracțiunile comise de magistrați trebuie să fie investigate de Parchetul General și nu de Direcția Națională Anticorupție (DNA).
RAPORTUL GRECO 2019 . Secția specială, „o anomalie” care trebuie desființată
- GRECO afirmă că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită greşit. Ar putea deveni subiectul unei ingerințe nejustificate în procesele penale.
- Îngrijorările exprimate în raportul Ad hoc cu privire la efectele negative ale înființării structurii și adevăratele motive ale întăririi acesteia, în contextul creșterii presiunii asupra DNA și a demiterii procurorului-șef, rămân de actualitate. Modificările legislative care permit retragerea apelurilor plasează Secția în afara sistemului ierarhic al Ministerului Public.
- GRECO atenționează autoritățile asupra faptului că detașarea ofițerilor judiciari (de către Ministerul de Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va duce, inevitabil, la situația în care polițiștii să îi ancheteze pe procurori și judecători, deoarece activitățile Secției vizează aceste două grupuri profesionale, în ce privește anumite tipuri de infracțiuni. O asemenea evoluție poate reprezenta un risc suplimentar la adresa independenței justiției.
- GRECO este profund îngrijorat de consecințele pe care aceste aspecte le au asupra independenței sistemului judiciar, dar și asupra luptei împotriva corupției și insistă ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să fie desființată.
- GRECO apreciază decizia Executivului de a amâna pensionarea anticipatăa magistraților pentru anul 2020. Consiliul Superior al Magistraturii este însă mustrat pentru că nu a aplicat recomandarea de a trasa criterii clare pentru promovarea judecătorilor și procurorilor. Expertii GRECO își exprimă îngrijorări și față de procedura legată de răspunderea materială pentru erori judiciare.
- “Autoritățile nu au luat măsuri pentru a preveni presiunile asupra magistraților. GRECO este îngrijorat că CSM a fost exclus din procedura de recuperare a prejudiciului, în paralel cu rolul central oferit Ministerului Finanțelor în constatarea existenței și a cauzelor unei erori judiciare, ceea ce pune în pericol independența justiției.” se arata în raportul Ad-hoc GRECO.
ALTE MENȚIUNI
GRECO menționează între îngrijorări modificările aduse în Parlament Codului Penal și celui de Procedură Penală, în aprilie 2019, care trec acum prin filtrul constituțional.
Referendumul național, din 26 mai 2019. „O majoritate absolută a alegătorilor (84%) a răspuns afirmativ la aceste două întrebări. Deși problemele de mai sus nu fac obiectul prezentului Raport
GRECO va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile privind legislația anticorupție din România în vederea protejării standardelor Consiliului Europei în acest sens.” notează specialiștii.
Cu privire la numirea și revocarea procurorilor șefi, GRECO reamintește că recomandarea făcută în raportul anterior, privind transparentizarea procedurii și acordarea unui rol mai important Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost implementată.
“Autoritățile au raportat mai multe proiecte de amendamente legislative menite să răspundă necesității de a diminua rolul semnificativ al Executivului în numirea majorității procurorilor și de a proteja procurorii de presiuni politice nejustificate. Cu toate acestea, până la adoptarea raportului de conformitate, aceste amendamente nu au fost adoptate. În plus, procesul legislativ referitor la reformele în sistemul judiciar și de urmărire penală, a devenit tot mai controversat, sporind riscurile de a pune în pericol independența și imparțialitatea procurorilor.” notează experții în cel de-al doilea raport al GRECO, cel de conformitate.
GRECO apreciază transmiterea live a audierii candidaților la funcțiile de conducere din Ministerul Public și publicarea interviurilor pe pagina de internet a Ministerului Justiției. În paralel însă, GRECO critică excluderea puterilor prezidențiale în mecanismul de desemnare a acestora.
„Această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este exacerbată prin limitarea dreptului Președintelui de a refuza numirea candidaților propuși doar o singură dată pe motiv de oportunitate. În general, nu a fost pusă în aplicare recomandarea de a acorda CSM un rol mai important în procedura de numire și revocare a procurorilor în funcțiile cele mai importante”, se arată în raportul GRECO.
