Linkuri accesibilitate

Nu pot să respir! Ce nu a înțeles polițistul care l-a omorât pe George Floyd?


Lacrimi după aflarea verdictului care îl găsește pe polițiștul Derek Chauvin vinovat de uciderea lui George Floyd.
Lacrimi după aflarea verdictului care îl găsește pe polițiștul Derek Chauvin vinovat de uciderea lui George Floyd.

Strigătul unui om de 46 de ani după mama lui, cuvintele „Nu pot sa respir!” spuse în mod repetat, și totuși, polițistul Derek Chauvin a stat timp de 9 minute și 29 de secunde cu genunchiul pe gâtul lui. Până ce a murit.

Un juriu l-a găsit pe Derek Chauvin vinovat de uciderea lui George Floyd iar familia și miile de persoane care au participat la numeroase proteste după moartea lui s-au bucurat.

Mulți au primit în lacrimi verdictul. Nu e bucurie, e dreptate, spun activiștii pentru drepturile persoanelor de culoare.
Mulți au primit în lacrimi verdictul. Nu e bucurie, e dreptate, spun activiștii pentru drepturile persoanelor de culoare.

Uciderea lui George Floyd, în 25 mai 2020, a dat un nou elan mișcării „Black Lives Matter”, și a dus, în ciuda pandemiei, la organizarea unor ample și frecvente proteste față de rasismul din poliție invocat de participanți. Anul trecut, cu Donald Trump președinte, comunitățile de culoare și susținătorii egalității dintre persoane și ai drepturilor omului s-au plasat în mijlocul unei situații tot mai tensionate. Trump a descris mișcarea „Black Lives Matter” drept un simbol al urii, iar tensiunile provocate de protestatarii violenți au fost folosite împotriva argumentelor și nemulțumirilor legitime ale persoanelor de culoare.

Odată cu verdictul de marți, președintele Joe Biden a transmis un mesaj, fostul președinte Barack Obama la fel, iar subiectul este principala temă de dezbatere, miercuri, în presa americană. Într-o luare de poziție neobișnuită, Joe Biden s-a pronunțat în favoarea unei condamnări și înainte de pronunțarea verdictului, o mișcare care, scrie Fox News, poate alimenta recursul apărării.

Flori în amintirea lui George Floyd și mesajul „Justiție pentru George Floyd" la una dintre demonstrațiile la care a fost celebrat verdictul. Minneapolis, 20 aprilie 2021
Flori în amintirea lui George Floyd și mesajul „Justiție pentru George Floyd" la una dintre demonstrațiile la care a fost celebrat verdictul. Minneapolis, 20 aprilie 2021

De unde bucuria, criticată de cei care spun că rezultatul procesului ar fi fost influențat de proteste și de opinia publică? Din faptul că s-a făcut dreptate, răspund susținătorii unui verdict aspru, iar acest lucru nu e cel mai firesc lucru pentru comunitățile de culoare din Statele Unite.

Potrivit NPR, reacțiile și felul în care a fost prezentat verdictul în presă sunt o replică fidelă a diviziunilor din societatea americană.

Juriile sunt independente, justiția are o tradiție puternică în SUA, de ce spun atunci activiștii și politicienii democrați, în frunte cu președintele Biden că s-a făcut dreptate? Iar opozanții lor că riscul ca juriul să fi fost influențat de presiunea publică și a politicienilor e major?

Istoria și faptele

Verdictul e unul rar și vine după numeroase situații în care polițiști care au ucis persoane de culoare au scăpat nepedepsiți. Potrivit Financial Times, ofițerii care ucid persoane de culoare evită, în general, punerea sub acuzare și sunt, de regulă, achitați de jurați. Chiar dacă există dovezi video.

Una dintre primele înregistrări video care au fost larg cunoscute de publicul din America este cea a bătăii aplicate, în 1991, unei persoane de culoare. Ofițeri ai poliției din Los Angeles au fost filmați în timp ce i-au aplicat lui Rodney King, întins pe jos, peste 50 de lovituri.

Cei patru ofițeri puși sub acuzare au fost achitați în aprilie 1992, decizie care a dus la proteste care au durat cinci zile și s-au soldat cu 50 de morți.
Cei patru ofițeri puși sub acuzare au fost achitați în aprilie 1992, decizie care a dus la proteste care au durat cinci zile și s-au soldat cu 50 de morți.

În 4 aprilie 2015, Walter Scott, un bărbat de culoare de 50 de ani a fost împușcat și ucis de polițistul Michael Slager, din North Charleston / South Carolina. Slager îl oprise pe Scott în trafic pentru că avea un far stricat. El a fost acuzat de crimă după apariția unei înregistrări, făcute cu un telefon mobil, care arată că l-a împușcat pe bărbatul de culoare din spate, în timp ce acesta încerca să fugă. O situație diferită de ce scrisese polițistul în raport, care a tras nu mai puțin de opt focuri de armă înspre bărbatul care fugea. În iunie, polițistul a fost condamnat pentru crimă, a ieșit din închisoare, pe cauțiune în ianuarie anul următor, iar în procesul care a urmat, cazul a fost în final respins pentru că juriul nu a reușit să ajungă la un verdict unanim.

Captură video a momentului în care polițistul Michael Thomas Slager verifică dacă Walter Scott mai trăiește. 4 aprilie, 2015.
Captură video a momentului în care polițistul Michael Thomas Slager verifică dacă Walter Scott mai trăiește. 4 aprilie, 2015.

În iulie 2016, moartea lui Philando Castile a fost transmisă live, pe Facebook. Acesta a fost împușcat de polițistul Jeronimo Yanez din zona metropolitană Minneapolis–Saint Paul. Oprit în trafic, Castile a fost împușcat de aproape de șapte ori. Cinci gloanțe și-au atins ținta și bărbatul de culoare de 32 de ani a murit 20 de minute mai târziu. În 2017, polițistul a fost achitat pentru toate acuzațiile de un juriu care a deliberat timp de cinci zile.

Toate aceste cazuri s-au întipărit adânc în conștiința americanilor de culoare. Lor li se adaugă situații numeroase, tot mai documentate în presă, în care rasa e considerată motivul pentru care polițiști, sau cetățeni albi au reacționat disproporționat.

În plus, potrivit Washington Post, în Statele Unite, riscul ca o persoană de culoare, un afro-american, să fie împușcată fatal este mai mare decât al albilor, raportat la procentul pe care îl reprezintă cele două categorii din întreaga populație. Aceștia reprezintă sub 14% din populație, dar apar în 26% din cele 6.000 de cazuri, din 2015 până acum, în care polițiștii au împușcat fatal o persoană.

Protest după uciderea lui George Floyd. 30 mai 2020. Atlanta.
Protest după uciderea lui George Floyd. 30 mai 2020. Atlanta.

Potrivit BBC, șansele ca o persoană de culoare din SUA să fie oprită în trafic de poliție sunt de 20% mai mari decât pentru albi, iar aceștia sunt percheziționați de două ori mai des. De asemenea, afro-americanii sunt arestați la o rată de cinci ori mai mare decât cea a americanilor albi și de două ori mai mare decât cea a hispanicilor.

Protest în urma uciderii lui George Floyd, în apropierea Casei Albe. Washington, 1 iunie 2020.
Protest în urma uciderii lui George Floyd, în apropierea Casei Albe. Washington, 1 iunie 2020.

Moartea lui George Floyd, minutele în care acesta nu a putut respira, au fost filmate, cu telefonul, de o adolescentă. Ea a fost printre cei care s-au bucurat de verdict. Și printre cei care au plâns.

Reforma poliției este una dintre temele campaniei „Black Lives Matter”, iar președintele Joe Biden a spus în declarația de după verdict că lucrurile nu trebuie să se oprească aici – Congresul trebuie să ia decizii în privința legislației care reglementează comportamentul polițiștilor.

„’Nu pot respira’ au fost ultimele cuvinte ale lui George Floyd. Nu putem lăsa aceste cuvinte să moară împreună cu el. Trebuie să le auzim în continuare", a spus Joe Biden.

30 mai 2020, Los Angeles.
30 mai 2020, Los Angeles.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG