Linkuri accesibilitate

Inspecția Judiciară, pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Dubla măsură a lui Lucian Netejoru


Lucian Netejoru (mijloc) încadrat de judecătoarea Gabriela Baltag și procurorul Bogdan Licu, magistrați protejați de Inspecția Judiciară
Lucian Netejoru (mijloc) încadrat de judecătoarea Gabriela Baltag și procurorul Bogdan Licu, magistrați protejați de Inspecția Judiciară

Dubla măsură a Inspecției Judiciare (IJ) reiese din modul în care a clasat plângerile împotriva procurorilor Bogdan Licu și Mihaiela Moraru, în comparație cu propunerea de suspendare din funcții a trei judecători care ar fi discutat probleme ale sistemului judiciar pe un grup privat de Facebook.

Opt judecători sunt cercetați disciplinar de IJ după ce au comentat pe un forum privat diverse teme ale sistemului judiciar, iar trei dintre ei sunt propuși pentru suspendarea din funcție pe perioada cercetărilor. Motivul? Ar fi făcut politică pe Facebook și au adus atingere imaginii instituției. Coincidență sau nu, doi dintre ei au legătură cu sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în ce privește legalitatea înființării Secției Speciale și legalitatea desemnării prin OUG a interimatului Inspecției Judiciare, deci a lui Netejoru însuși.

Pare mai degrabă o răzbunare, dar și o dublă măsură, pentru că în alte cazuri, cum ar fi cele ale Mihaielei Moraru Iorga și Bogdan Licu, Inspecția Judiciară condusă de Lucian Netejoru a fost suspect de tolerantă.

În sprijinul magistraților a venit ministrul justiției, Stelian Ion. Acesta arată că dreptul la exprimare este un drept fundamental și că magistrații trebuie să se bucure de libertatea de exprimare. ”Dacă vom alege cu toții să tăcem și să ne prefacem că nu vedem problemele reale, acele probleme se vor amplifica și ne vor copleși. Îi rog pe magistrați să nu tacă și să nu se teamă”.

Iorga Moraru, scoasă basma curată de Inspecția Judiciară

Pe 2 septembrie 2020, la Inspecția Judiciară a fost înregistrată o plângere formulată de soții Gabriel și Ramona Săcărin, părinții adoptivi ai Sorinei Săcărin, față Mihaiela Moraru Iorga, procuror din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). În ea se arată că, în iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că măsura de reținere a pașaportului Sorinei aproape o lună, dispusă în cursul cercetărilor penale din dosarul SIIJ, a încălcat dreptul fundamental la liberă circulație al fiicei lor minore.

După doar două săptămâni, Inspecția judiciară (IJ) condusă de Lucian Netejoru a decis că „în sfera răspunderii disciplinare, noțiunea de rea-credință presupune intenția magistratului de a manipula legea în mod conştient, obținând, prin aceasta, un avantaj pentru sine sau pentru altul”. Nici grava neglijență nu a fost descoperită de procurorul IJ, deși acesta recunoaște că o astfel de acțiune ar trebui să aibe consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiție.

Pentru ca fapta să se circumscrie acestei abateri disciplinare, este necesar ca procurorul să manifeste o conduită de încălcare flagrantă a unor îndatoriri elementare profesionale, cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiție, iar nerespectarea normelor să poată fi caracterizată ca fiind o greşeală evidentă, neindoielnică, căreia îi lipseşte orice justificare”, lucru care nu s-a văzut în cazul Mihaielei Moraru Iorga.

Acte administrative, nu abateri disciplinare

Nici faptul că procuroarea SIIJ a dispus efectuarea unei expertize a pașaportului emis de poliție, nu a fost motiv de cercetare disciplinară. „Împrejurarea că procurorul Moraru-lorga Mihaiela a semnat comunicarea măsurii dispuse de procurorul de caz către o altă instituție, nu poate constitui temei al răspunderii disciplinare în măsura în care actul de dispoziție nu-i aparține, iar semnarea adresei este un simplu act administrativ, emis nu în exercitarea atribuțiilor de procuror în cadrul urmăririi penale, ci pentru aducerea la cunoștință a măsurii dispuse organului abilitat să o pună în aplicare”, se mai arată în motivarea clasării.

Procuroarea IJ care a analizat acest caz este Nicoleta Rhfir. Ea susține în concluzie că, potrivit legii, „în soluțiile dispuse, procurorul este independent” iar „respectarea principiului independenței procurorului, reglementat de textul legal anterior indicat, exclude realizarea unei astfel de verificări de către lnspecția Judiciară”. Motivarea IJ pentru clasarea sesizării soților Săcărin nu face nicio referire la decizia ICCJ prin care s-a stabilit definitiv că prin cererea de predare a pașaportului minorei, acesteia i s-a încălcat dreptul fundamental la liberă circulație, deși a fost invocată la momentul sesizării.

Cum a scăpat Bogdan Licu

Soții Săcărin au cerut IJ să-l cerceteze disciplinar și pe fostul procuror general al României, Bogdan Licu. El a formulat în instanță mai multe cereri de îngrădire a libertății de mișcare a minorei Sorina Săcărin. Toate cererile fostului procuror general au fost respinse de judecători ca neîntemeiate. În aceste condiții, soții Săcărin au formulat plângere împotriva lui Licu.

În 2019, Inspectia condusă de același Lucian Netejoru a clasat plângerea soților Săcărin. „Conchidem că acțiunile civile promovate de procurorul general al Parchetului de pe Iângă Înalta Curte de Casație şi Justiție nu poate îmbrăca forma unor conduite neconforme, in condițiile existenței unor norme corespondent ce atestă acest drept (...) Promovarea acestor acțiuni civile, într-un cadru legal, constituie o garanție suplimentară în cadrul corltrolului jurisdicțional şi nu reprezintă o manifestare care să aducă atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului iustiției, se arată în rezoluția de clasare consultată de Europa Liberă și semnată de procuroarea Gina Măgirescu.

Rezoluția de clasare în cazul plângerii față de procurorul general adjunct Bogdan Licu
Rezoluția de clasare în cazul plângerii față de procurorul general adjunct Bogdan Licu

Ea mai susține că „lnspecția Judiciară nu este un organ de control judiciar, că este exclus controlul legalității sau temeiniciei unei soluții civile„ iar „modul de interpretare și aplicare a normelor de drept material ori procesual în procesul interpretării și aplicării legii nu poate fi considerată o abatere de la indatorlrile de serviciu sau o faptă care afectează prestigiul justiției, iar cenzurarea în cadrul contenciosului disciplinar a funcției de magistrat nu e posibilă”, mai susține Măgirescu în clasare.

Răzbunarea lui Netejoru

Cu toate acestea, opt judecători sunt cercetați disciplinar de IJ după ce au comentat pe un forum privat diverse teme ale sistemului judiciar. Mai mult, trei dintre ei sunt propuși pentru suspendarea din funcție pe perioada cercetărilor.

Europa Liberă a arătat că Inspecția Judiciară propune secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) suspendarea a trei judecători sub pretextul că ar fi adus atingere prestigiului justiției și că au făcut politică pe un grup al magistraților de pe Facebook. Astfel, printr-o adresă înaintată șefului CSM, Lucian Netejoru, șeful IJ propune suspendarea din funcții a judecătorilor Dragoș Călin de la Curtea de Apel București, Laurențiu Marius Grecu de la Tribunalul Mehedinți și Alina Mihaela Gioroceanu de la Tribunalul Olt, suspendare care ar trebui să dureze până la finalizarea cercetărilor IJ.

Potrivit analizei făcute de un inspector, acuzațiile aduse la adresa lui Dragoș Călin vizează afirmațiile: „Totuși, decizia CCR pe C3 este contrară dreptului UE” și „E oficial. Ministerul Justiției a scăpat de Predoiu. Un an irosit de un personaj politic care să nu mai aibă vreodată mandat la justiție”. Alina Gioroceanu a scris pe forum că „de eroi și de victimele de carton trebuie să ne ferim, de victimizare și de actele de eroism ale oportuniștilor lipsiți de autenticitate”, iar judecătorul Laurențiu Grecu a scris că „în afară de USR, nu cred că dorește cineva această măsură”, lucruri care nu a fost pe placul lui Netejoru.

Ținte bine alese

Menționăm că Dragoș Călin și Alina Gioroceanu au legătură cu sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instanță care trebuie să se pronunțe pe 18 mai pe legalitatea înființării Secției Speciale, a legalității desemnării prin OUG a interimatului Inspecției Judiciare și pe obligativitatea recomandărilor din mecanismul de cooperare și verificare (MCV).

Pe lângă cei trei propuși pentru suspendarea din funcție pe durata cercetărilor, pe lista lui Netejorul, cu începerea cercetării disciplinare, se regăsesc judecătorii Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj, Anca Codreanu de la Tribunalul Brașov, Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, Alexandru Bălășanu de la Judecătoria Botoșani și Ioan Fundătureanu de la Curtea de Apel Pitești.

Reacția sistemului judiciar

Aceste dosare disciplinare deschise la autosesizarea IJ au condus la o reacție virulentă din partea a 700 de magistrați care, în două zile, au semnat o scrisoare adresată CSM în care arată că „transmiterea, de către magistrați, de mesaje pe un grup privat de Facebook nu ar putea constitui activități publice cu caracter politic, și cu atât mai puțin activități publice cu caracter politic desfășurate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, așa cum li se impută magistraților anchetați. Pe de altă parte, criticarea de către magistrați a lipsei de reformă în domeniul justiției este permisă inclusiv în spațiul public.”. În același timp, semnatarii arată că „toți acești magistrați au criticat modificările controversate aduse legilor justiției în perioada anilor 2017-2020. În aceste condiții, ei solicită public CSM ca, în limitele competențelor constituționale și legale, să apere independența justiției și dreptul la viață privată al magistraților.

Consiliul nu a răspuns acestei solicitări, din contră, Secția pentru Judecători în materie disciplinară a CSM a stabilit primul termen al procedurii disciplinare în cazul judecătorilor Călin, Grecu și Gioroceanu pentru data de 12 mai 2020.

Sursele Europa Liberă susțin că urmează ca și procurorii care au criticat sistemul judiciar din România pe grupul privat să fie cercetați de IJ.

Ce nu vede inspecția

Ca reacție la acțiunile IJ, două asociații reprezentând procurori și judecători îi solicită demisia de onoare lui Lucian Netejoru de la conducerea Inspecției Judiciare, acuzându-l de dublu standard în evaluarea conduitei magistraților. Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ) Cele două asociații au dat exemple de situații în care judecători „agreați” de Inspecția Judiciară și-au exprimat public opinii cu privire la diferite situații, dar care nu s-au soldat cu vreo cercetare disciplinară.

AMASP și AIJ trec în revistă ieșirile publice ale judecătoarelor Adriana Stoicescu, Adina Daria Lupea, Gabriela Baltag, Lăcrimoara Axinte, Mădălina Afrăsinie, care și-au exprimat opiniile public pe Facebook despre ministrul Justiției, președintele României, „postaci” sau George Soroș. „În cazul în care domnul Lucian Netejoru nu poate furniza nicio explicație cu privire la criteriile de exercitare a acțiunilor disciplinare și la folosirea unui standard dublu în evaluarea conduitei magistraților, având în vedere ilustra activitate soldată cu respingeri constante a acțiunilor disciplinare, îi solicităm să își prezinte demisia de onoare”, se arată în comunicatul asociațiilor amintite.

Ministrul Stelian Ion: Magistații să nu tacă și să nu se teamă

În schimb, în sprijinul magistraților a venit ministrul justiției, Stelian Ion. Acesta arată că dreptul la exprimare este un drept fundamental și că magistrații trebuie să se bucure de libertatea de exprimare. „Presiuni asupra magistraților, sau intimidări menite să-i descurajeze în a se mai exprima liber în privința problemelor sistemului judiciar nu pot aduce nimic bun. Nu fac decât să mărească tensiunile din sistemul judiciar. Dacă vom alege cu toții să tăcem și să ne prefacem că nu vedem problemele reale, acele probleme se vor amplifica și ne vor copleși”.

Ion mai precizează că îi încurajează pe magistrați să nu se teamă și să nu tacă. „Îi rog pe magistrați să nu tacă și să nu se teamă. Să își facă datoria cu profesionalism și cu bună credință, dar și să vorbească despre problemele și pericolele sistemului judiciar”, a scris ministrul pe Facebook.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG