Ce a urmărit Vladimir Putin și care e miza jocurilor sale cu mai multe strategii? Ce ascunde imprevizibilul Putin și ce trebuie decriptat în discursul său despre starea națiunii? Ce sens au avut mișcările de trupe mobilizate masiv la granița cu Ucraina și ce a obținut liderul de la Kremlin astfel? Ce ar putea discuta Vladimir Putin cu Joe Biden la întâlnirea programată a avea lor undeva, pe teren neutru, ca-n perioada Războiului Rece? Despre toate acestea, Europa Liberă a discutat cu analistul și istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic.
Armand Goșu predă de 30 de ani la Universitatea din București despre politica internă și externă a Federației Ruse, a URSS și a relațiilor româno-sovietice/ruse.
Europa Liberă: Ce vă spune tonul lui Putin din discursul despre starea națiunii?
Armand Goșu: „Este un discurs de campanie electorală, cu accent pe situația economică, socială, sanitară internă. La noi s-a comentat partea de politică externă, securitate. Care este minimală, a spus foarte puțin pe temele acestea. Câteva minute, la sfârșit.
Putin prezintă un întreg program de a cumpăra electoratul pentru a crește ratingul partidului Rusia Unită pentru alegerile parlamentare din septembrie; în condițiile în care ratingul lui Putin este jos în sondajele pe care le publică institutele afiliate Kremlinului. Deci, presupun că realitatea arată și mai rău.
Discursul privind starea națiunii n-are nimic serios pe extern. Este o prostie ce spune pe Belarus: că anul trecut complotau americanii, pe când Lukașenko a acuzat atunci Rusia că vrea să-l alunge de la putere. A și arestat 34 de cetățeni ruși, mercenari din grupul Wagner. Este o lume paralelă pe care o descrie Putin și în care el trăiește, dar care n-are nici o legătură cu realitatea. Problema este că el se adresează publicului intern rus care este prizonierul unor televiziuni controlate de Kremlin.”
Europa Liberă: Ce a urmărit Putin cu masarea de trupe la granița cu Ucraina? Și ce a obținut acum că a anunțat că le retrage și care e legătura între discurs și retragerea trupelor? Există vreuna? Ce sens a avut întreaga mișcare?
Armand Goșu: Cred că dividendele pe care le-a obținut Putin sunt cele care țin de logica Războiului Rece, adică 'noi suntem o superputere, nu poate nimeni decide pe dosare importante în afara noastră, iar tu, Biden, care tocmai m-ai făcut ucigaș, uite că mi-ai dat telefon tu, la inițiativa ta și tot tu mi-ai propus o întrevedere în vara asta.'
Eu, de regulă, când analizez anumite evoluții, mă uit pe televiziunile rusești. Mai ales la cele cu mare audiență și văd cum interpretează evenimentele principalii propagandiști: Dmitri Kiseliov și Vladimir Soloviov. Aceștia doi, pe două televiziuni, transmit mesajele principale. Ei traduc pentru poporul de rând mesajele Kremlinului. De aceea este foarte important de urmărit situația internă din Rusia. Se spun atâtea prostii în România, pentru că cei care se pretind analiști politici ai spațiului rusesc nu știu limba rusă, nu urmăresc ce se întâmplă în Rusia, ei traduc și compilează articole după New York Times.”
Europa Liberă: Și, totuși, ce-a urmărit Putin în Donbas? A încălzit spiritele special, în ciuda acordului de încetare a focului de vara trecută, ca să reclame apoi intervenția în sprijinul separatiștilor și să recucerească Donbasul sau ce anume?
Armand Goșu: „Rușii nu gândesc nici în politica externă, nici strategică așa cum vrem noi, cu fixarea unui obiectiv pe termen scurt pe care să-l urmărească. Ei au multe cărți în mână și le joacă în funcție de context. Dacă s-ar fi creat un context favorabil ca să atace, ar fi atacat. Trebuie să fim conștienți de un lucru: Putin va face întotdeauna ceea ce tu nu te aștepți. Putin a ocupat Crimeea când nu te așteptai. Putin s-a dus în Siria când nu te așteptai. Putin iubește surpriza. Putin vrea să fie spectaculos, să fie admirat. E un histrion. În momentul în care toată presa internațională, toți observatorii, analiștii cred că Putin intră cu armata în Donbas, atunci e cel mai puțin probabil ca Putin să facă acel lucru.”
Europa Liberă: Bun, și scopul lui în Donbas care a fost?
Armand Goșu: „Păi, poate că nu a fost un scop în Donbas, au fost mai multe scenarii cu care a lucrat. Nu știm ce a vrut el. Poate că nici el nu știa foarte clar ce vrea. Sau poate că prioritatea lui a fost să seteze relația cu Statele Unite, să arate Statelor Unite că e important și că trebuie băgat în seamă.
Administrația Biden spune de câteva luni de zile că Rusia nu mai contează, că miza e China, Pacificul, că întreaga lor politică externă americană se centrează acum pe situația din Pacific, pe alianțele cu Japonia, Coreea de Sud, Australia. Iar Putin i-a arătat lui Biden: 'uite, mai am capacitatea și instrumentele ca să vă creez probleme, să mă băgați în seamă, să vă întoarceți fața către mine.'
Și le-a arătat: a mobilizat 120.000 de oameni la frontiera cu Ucraina. Toată lumea a vorbit despre asta vreme de trei săptămâni, a ținut multe zile prima pagină în presa internațională și l-a făcut pe Biden ca să-l sune și să-i ceară o întâlnire într-un stat neutru, după modelul întâlnirilor dintre Kennedy și Hrușciov de la Viena. E important de reținut că în această logică lucrează Putin: în logica Războiului Rece.”
Europa Liberă: Se teme Putin de intrarea Ucrainei în NATO? N-a dat și el acum o mână de ajutor?
Armand Goșu: „Evident că se teme, iar pe termen lung nici nu știu dacă are cum să evite acest deznodământ. Adevărul este că Putin a pierdut Ucraina. Rusia a pierdut Ucraina. E banal să vă repet ce spunea Brzezinski că Rusia nu poate să fie imperiu fără Ucraina. Problema e că Rusia nu poate să fie decât imperiu, nu știe să fie altceva decât imperiu.
Deci, este o criză profundă de identitate statală pe care o traversează Rusia de câteva decenii.
Nici nu mai e nevoie ca Ucraina să intre în NATO. Rusia oricum a pierdut Ucraina. Fie ea și nemembră NATO. Or, asta e marea problemă a imperialismului rusesc în acest moment. Și mai sunt și alte probleme, dar ar însemna să ducem discuția spre adevărata miză a speech-ului lui Putin de ieri.”
Europa Liberă: Care e?
Armand Goșu: „Miza este economică. Rusia a început bine sub Putin acum 20 de ani, s-a modernizat ceva. Și-n administrație și-n economie a făcut pași importanți, apoi a bătut pasul pe loc, iar Rusia începe acum al doilea deceniu de scădere economică. Pentru un stat cu pretențiile Rusiei, este un dezastru.
Sigur, magazinele nu sunt goale ca pe vremea lui Gorbaciov, deocamdată. Dar, rușii trăiesc mai rău de la un an la altul, PIB-ul Rusiei arată în fiecare an tot mai prost. Marile proiecte de dezvoltare ale Rusiei fie au fost abandonate, fie au fost reduse, fie sunt frumoase pe hârtie iar în realitate arată prost. Asta e marea problemă a Rusiei.
Putin a ajuns să cumpere voturi cu 10.000 de ruble la 1 septembrie, când începe școala – echivalentul a circa 110-120 de euro. Pentru că, la trei săptămâni după ce se vor da aceste cupoane pentru copiii care încep școala, vor avea loc alegeri. Pentru femei, ca să facă copii. Pentru al doilea copil în familie. Enorm de mulți bani investiți în oprirea crizei demografice.
Aceasta este, până la urmă drama Rusiei: prăbușirea demografică. Și, în afară de un scurt episod în care a reușit să obțină o ușoară creștere demografică, în rest populația Rusiei scade. Iar în timpul pandemiei s-au înregistrat cifre dezastruoase.
Încearcă să țină Rusia în competiție cu Vestul, așa cum a spus în discurs, prin bani pentru universități, bani pentru înființarea a circa 50.000 de locuri în cercetare la universitățile din provincie. Fără elită de top Rusia nu are cum să facă față competiției. Inginerii bine pregătiți, cercetătorii din diverse domenii părăsesc Rusia în valuri. Și vorbim de câteva zeci de mii de cercetători care, în ultimul deceniu, au plecat. E o tragedie pentru știința rusă, e o dramă teribilă pentru o țară ca Rusia această hemoragie de materie cenușie.”
Europa Liberă: Și, în acest caz, ce a rezolvat cu discursul lui? Mai reușește să păcălească pe cineva din moment ce oamenii pregătiți iau, oricum, calea Occidentului?
Armand Goșu: „Sigur că da. Toți sunt sensibili la bani. Și în alte țări se lansează astfel de operațiuni în campania electorală.
Problema, în cazul lui Putin, este că erau așteptate sume mult mai mari, că erau așteptări pentru a sprijini business-uri care au avut mult de suferit în timpul pandemiei și n-au obținut niciun sprijin. Deci, mai degrabă, temele din discurs și ce a spus acolo sunt o recunoaștere indirectă a faptului că niște programe importante începute de Putin în trecut au eșuat.
Uitați-vă, de pildă, la epidemie. Cu asta a început discursul. Și spune că 'suntem cu sănătatea foarte bine, avem cercetare medicală, vom face un sistem special de cercetare cam patru zile de la declanșarea unei epidemii, să izolăm centrul epidemic și să dăm în lucru vaccinul pentru a combate epidemia respectivă.' Apoi spune că, undeva în toamnă, speră să se creeze imunitate și oamenii să reia activitatea. Păi, stai domnule, tu ai spus că undeva în mai, apoi ai spus că în vară o să existe imunitatea, deci indirect, a recunoscut și că vaccinarea a fost un insucces. Ceea ce este o realitate. În afară de Moscova și câteva orașe, e un eșec.”
Europa Liberă: Nu e, așadar, un mare retorician sau clivajele de logică nu pot fi ascunse nici de retorică?
Armand Goșu: „El nu a fost niciodată un mare orator. N-are nici carismă. Dar e interesant tot ritualul acesta de la Kremlin, cu toată 'curtea' stând pe scaun, în fața lui. Camerele de filmat mai surprind pe un Jirinovski când cască, un ministru când se scarpină în ureche, unul care se scarpină în nas, tot acest spectacol al umilinței în fața stăpânului care stă sus la pupitru. E interesant. Mai ales pentru unul ca mine, care asta face de 30 de ani, urmărește Rusia.”
Europa Liberă: Ați spus că a mai obținut ceva: că el l-a făcut pe Biden să-l sune. Concret, ce-și propune să obțină de la Biden, de la o întâlnire cu el?
Armand Goșu: „Păi, întâlnirea în sine contează. Spectacolul, tot ritualul unui summit, faptul că el are poză de la întâlnire.
Sigur că sunt niște dosare de care americanii sunt interesați: START-3, Arctica - rușii vor prelua acum președinția organizației, se ceartă cum să împartă regiunea, decid ce au voie să facă acolo și ce nu. În mod surprinzător, americanii au colaborat destul de bine cu rușii. Mai apoi, în septembrie se retrag trupele americane din Afganistan. Sigur China va fi alt subiect pe masa discuției. Sunt multe dosare pe care Putin ar vrea să le discute cu Biden. Sunt altele: Navalnîi, libertățile fundamentale ... pe care n-ar vrea să le discute. În același timp, politica externă americană e clară, de la Obama: s-a centrat pe China, pe Pacific și le-a întors rușilor spatele. Rusia, chiar și cu armament nuclear, nu mai e o amenințare. China este considerată astăzi pericolul principal.”
Europa Liberă: Mai pe scurt, dumneavoastră spuneți că la granița cu Ucraina, Putin a dat, de fapt, un spectacol?
Armand Goșu: „Păi, deocamdată, noi asta vedem: a fost un mare spectacol acolo. Iar Putin e foarte fericit că-l bagă lumea în seamă. E ca un copil în spatele blocului, care se bălăcește, e plin de nisip, de mortar, are ciment în păr și noi toți de la balcoane ne uităm la el și comentăm ce geamuri se pregătește să spargă. Terorizează cartierul, dar noi sperăm să scăpăm și astăzi cu capul întreg. Sigur, miza e mult mai mare, acel 'copil' poate să apese pe butonul nuclear, are rachete. Amenințarea nucleară funcționează. Nimeni n-o să coboare de la balcon să-i rupă urechile, deși o merită, ca să readucă liniștea în spatele blocurilor. Așa că-i tolerează comportamentul, iar el își flexează mușchii obținând diferite concesii de la locatarii cumsecade care-l privesc amenințați de la balcon. Dar, în fond, a încercat să obțină dividende de pe urma acestei încordări a mușchilor.
Repet, iar asta e cu adevărat important: niciodată Putin nu va face ce aștepți de la el. Când toată lumea spune că va fi război și că Putin va face ceva, să știți că nu va face.”
