Linkuri accesibilitate

Gen. Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major: Mă aștept ca președintele să iasă cu un mesaj privind mutările Rusiei la granița cu Ucraina


România - Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării

Spre deosebire de momentul invadării Crimeei, de astă dată mesajul NATO, UE și SUA e mult mai ferm, spune generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Armatei, cu privire la situația mobilizării de trupe rusești la granița cu Ucraina.

Prioritatea acordată de NATO, UE și SUA situației de la granița Ucrainei se poate vedea inclusiv din modul în care a fost instrumentată agenda reuniunii NATO de la Bruxelles, de săptămâna trecută.

Generalul Dănilă a explicat la Europa Liberă că, deși retragerea din Afganistan a fost motivul oficial al reuniunii, subiectul de bază a fost cel provocat de situația de la granița Ucrainei. Cei doi oficiali americani, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul de la Apărare, Lloyd Austin, au mers la Bruxelles iar Consiliul Nord-Atlantic a intrat în ședință extraordinară chiar din cauza situației din Ucraina. Totuși, în declarația finală, pe primul plan a fost pusă retragerea din Afganistan, iar subiectul Ucraina a fost trecut în plan secund pentru detensionarea situației, ca să nu irite Rusia, explică generalul.

NATO, ca alianță evită să se poziționeze militar, după cum încearcă Rusia să-i provoace o reacție cu orice chip prin mobilizarea excesivă de forțe la granița cu Ucraina și în Crimeea. Dar deciziile individuale ale SUA și Marii Britanii de a trimite forțe în zonă arată, implicit, angajamentul Alianței față de situația creată de Rusia, explică fostul șef al Statului Major al Apărării.

Deznodământul, spune generalul, va fi aflat peste zece zile, după termenul dat chiar de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, în privința închiderii accesului navelor militare în Strâmtoarea Kerci.

Modul în care se va poziționa Occidentul poate fi înțeles și din declarația șefului diplomației blocului comunitar, Josep Borell, spune generalul.

Borell a avertizat că situația este atât de inflamată de masarea excesivă de forțe militare rusești, încât în orice moment există riscul escaladării situației. Iar faptul că Borell nu se înșeală este dovedit de precedentul invadării Crimeei când, amintește generalul Ștefan Dănilă, rușii au reușit în doar două zile să preia controlul asupra teritoriului, comunicațiilor, unităților militare cu o mobilizare impresionantă și extrem de rapidă de forțe, în primul rând forțe aeriene.

Despre rolul pe care și-l asumă Turcia, despre ceea ce poate și ceea ce nu poate să facă Occidentul în contextul dependenței Ucrainei de gazul rusesc, despre riscul radicalizării și apariției mișcărilor naționaliste pe teritoriul Ucrainei, dar și despre șansa pe care România riscă să o rateze dacă nu reacționează la timp, în interviul acordat de generalul (r) Ștefan Dănilă Europei Libere.

Europa Liberă: Care este miza mișcărilor de trupe rusești de la granița cu Ucraina?

Generalul Ștefan Dănilă:Ce știm până acum este că rușii concentrează forțe tot mai multe forțe în zona de graniță cu Ucraina. Cât privește motivul, de unde a pornit această poziționare, este dificil să dăm timpul înapoi ca să vedem cine este vinovat de începutul escaladării, pentru că în momentul de față suntem la un nivel de escaladare destul de mare a unui conflict.

Putem doar să spunem că am observat mișcările de trupe rusești la graniță, tot mai multe și momentul de finalizare a poziționării ar fi undeva peste zece zile cum spunea ministrul Șoigu (ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu – n.r.), care spune săptămâna trecută că încă două săptămâni vor mai fi mișcări de trupe. Ce se va întâmpla după aceste două săptămâni, toată lumea așteaptă cu îngrijorare.

Poate că, legat de aceste două săptămâni este și termenul de intrare în Marea Neagră a celor două nave americane, care au rămas în Marea Mediterană ținând cont că în Marea Neagră pot să stea doar maxim 29 de zile nave militare. Și, atunci, pentru a nu fi surprinse, exact la limita termenului de ieșire din Marea Neagră, de exerciții, de o mișcare de forțe masive a Federației Ruse, comandanții americani au decis să mai aștepte în Marea Mediterană.

Locul lor este luat de două nave britanice, care vor intra totuși în Marea Neagră, pentru a asigura o prezență a forțelor NATO în Marea Neagră.”

Europa Liberă: Ar trebui să aibă încredere Ucraina în Occident? Poate Occidentul să sprijine Ucraina în vreun fel sau se va rezuma la a-și exprima „profunda îngrijorare”? De ce ar face acum altfel, dat fiind precedentul anexării Crimeei?

Gen. Ștefan Dănilă: „Ce am observat săptămâna aceasta: poziționarea foarte fermă din partea administrației americane și din partea NATO.

Administrația americană i-a trimis pe secretarul Apărării, Lloyd Austin, și pe secretarul de stat Antony Blinken la Bruxelles pentru o ședință online cu miniștrii Apărării și de Externe, tocmai pentru a discuta situația din Ucraina.”

Europa Liberă: Deși tema era retragerea din Afganistan...

Gen. Ștefan Dănilă: „Cum cred că putem evalua declarațiile, cea a președintelui Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, marcate de retragerea din Afganistan. Cele două subiecte nu au fost întâmplător alăturate, pentru că negocierile, discuțiile privind poziția față de Ucraina trebuiau discutate la nivel înalt, adică la nivel cel puțin de miniștri de Externe, pentru că miniștrii de Externe sunt cei care exprimă politica statelor în NAC (Consiliul Atlanticului de Nord). Și, atunci, s-a găsit această formulă pentru un subiect de interes general pentru NATO, adică retragerea din Afganistan, subiect care nu putea fi neglijat și trebuia discutat în această perioadă, dar nu era de o reuniune extraordinară. Deci, urgența nu a dat-o retragerea din Afganistan. Despre aceasta se putea discuta la reuniunile separate ale miniștrilor Apărării și ale de Externe, în pregătirea summitului la nivel înalt. Totuși, s-a discutat și despre acest subiect, dar subiectul de bază era Ucraina.

Faptul că nu a fost trecut în agendă și în declarație, subiectul „Ucraina” ca principal subiect, poate demonstra două lucruri. Ori că au existat unele discuții la nivel aliat și nu s-a ajuns la o concluzie unanim acceptată – ceea ce-mi este destul de greu de crezut pentru că declarația finală, și a secretarului general al NATO și a secretarului de stat al SUA, a fost că poziționarea NATO este în sprijinul Ucrainei, iar atenționarea transmisă Rusiei de a nu escalada un conflict, au fost foarte ferme. Dacă ar fi fost poziții divergente la nivelul Alianței, nu s-ar fi dat această declarație.

Totuși, punerea pe plan secund a declarației privind Ucraina și Rusia, după cea privind retragerea din Afganistan, eu o văd în ideea de a nu contribui la escaladarea conflictului.

A fost un mesaj transmis de NATO și de Administrația americană că susțin Ucraina dar că nu trebuie să escaladeze conflictul.

Poziționarea de forțe din partea rusă ar fi putut fi urmată de o poziționare masivă de forțe din partea NATO, dar această poziționare nu o vedem.

Exercițiile în zonă sunt planificate din timp, la care vor participa inclusiv militari din România și din Alianță, sunt planificate de anul trecut. În Alianță este greu să faci exerciții în regim de urgență, așa cum se planifică la nivel național. Dar, decizii luate din partea SUA și din partea Marii Britanii, de a trimite forțe în zonă unilateral arată angajamentul și al SUA și al Marii Britanii, al Alianței în mod general.

Din punctul meu de vedere, escaladarea conflictului între Ucraina și Rusia a atins un punct destul de periculos, critic.

Afirmațiile făcute de înaltul reprezentant al UE privind posibilitatea ca oricând să se spargă acest balon, să devină conflict deschis situația din Ucraina reprezintă un avertisment foarte realist.

O comasare de forțe, de echipamente militare atât de masivă este foarte periculoasă în orice regiune.”

Europa Liberă: Vă referiți la Josep Borell, șeful diplomației UE, care a spus că Rusia a mobilizat la granița cu Ucraina și în Crimeea peste 150.000 de militari, cea mai mare mobilizare militară a Rusiei de până acum?

Gen. Ștefan Dănilă:Da. A făcut o declarație în care, din informațiile pe care le-am avut înainte, mi s-a părut că numărul este cel puțin dublat, că n-ar fi chiar atâtea forțe rusești, dar probabil că a avut în vedere o zonă mai largă din care s-ar putea interveni într-un posibil conflict, aproximativ 150.000. Sau, poate că are informații că sunt în alertă, că sunt mobilizați acești oameni în Rusia. Ei nu trebuie să fie neapărat la graniță.

S-a demonstrat și când a fost invadarea Crimeei cât de rapid au venit cu avioane de transport mari, au fost aduse și echipamente și forțe într-un număr destul de mare. Invazia Crimeei s-a făcut cu elicoptere de transport care într-un timp record, în două zile, au reușit să transporte forțele speciale, acei „omuleți verzi” la comunicații, în zonele de intersecții, de comunicație, să blocheze drumurile, să blocheze drumurile în unitățile militare.

Deci, rușii au făcut o demonstrație de forță la invadarea Crimeei. Occidentalii, NATO știu care este capacitatea de proiectare a forțelor din partea Federației Ruse. De aici și îngrijorarea privind un număr foarte mare de forțe care, deja, sunt poziționate strategic la granița cu Ucraina. Deci, pericolul pentru Ucraina există.”

Europa Liberă: Credeți că Franța și Germania își vor lua rolul în serios? Germania a avertizat deja că, prin mișcările sale, Rusia ar vrea de fapt să provoace NATO la o reacție. Credeți că e așa?

Gen. Ștefan Dănilă: „Ce pot să facă rușii? Pot să facă multe. Deocamdată suntem în zona în care majoritatea analiștilor politici spun că nu va fi război. Foarte mulți spun că este doar o demonstrație de forță din partea rușilor.

Dar, în același timp, aceiași susțin că oricând o scânteie poate să însemne un război, poate să însemne explozia acestui butoi de pulbere care a devenit mai ales zona Donbas.

În Zona Mării Negre există o concentrare de forțe dar aici nu putem vorbi despre situația forțelor fără să ținem cont de poziția Turciei. Poziția Turciei este cheia. E adevărat că Turcia, în relația cu Rusia a avut o atitudine mai împăciuitoare în ultimii ani, o colaborare chiar în anumite domenii.

Și războiul din Nagorno-Karabah a arătat cum își pot negocia interesele celor două state în așa fel încât să demonstreze țărilor mai mici că în regiune ele fac legea.

Deci, Erdogan și Putin sunt două persoane care au o altă politică față de înaintașii lor. Ei vor să refacă marea putere a Rusiei, marea putere a Turciei - cel puțin la nivel regional.

Și, atunci, cei doi găsind o cale de comunicare și subiecte pe care să le poată negocia, pot oricând să ne furnizeze surprize.

Am văzut că vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia nu a însemnat chiar un mare succes diplomatic al acestuia, cu toate că așa a fost vândut public.

Dar președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a fost destul de rezervat și a spus că el vede rezolvarea diplomatică: „să ne așezăm la masă, eu sunt cel care vă asigur calea de dialog, veniți aici, ne așezăm toți și renunțați la „Formatul Minsk” (Rusia – Ucraina – OSCE – n.r.) și vorbim într-un format Ankara sau Istanbul. Ceva de genul acesta a fost mesajul lui Erdogan.

Un mesaj pe care președintele ucrainean l-a acceptat, n-a avut ce să facă, dar l-a văzut periculos, nu întâmplător a plecat mai departe și a cerut sprijin Uniunii Europene, Franței și Germaniei.

În momentul de față, toate statele se confruntă cu pandemia. Situația internă nu este deloc ușoară. Oamenii sunt afectați din punct de vedere psihic de frustrările generate de pandemie. Din punct de vedere economic, cât de repede vor începe să se simtă unele consecințe.

Dacă Al Doilea Război Mondial a început după o mare criză economică, acum suntem într-o situație încordată în care anumite excese pot fi fatale.

Am văzut mesajele date de la nivel înalt.

Dacă altădată Uniunea Europeană a fost, poate, prea tăcută în anumite situații, de data aceasta, Înaltul Reprezentant (Josep Borell – n.r.) a ieșit cu un mesaj destul de puternic în urma unei întâlniri cu miniștrii de Externe și chiar dacă Uniunea nu s-a poziționat mai dur față de Rusia, în linie cu Cehia, poate că acesta a fost un mesaj nu neapărat de împăcare cu Rusia ci de calm, de revenire la calm.

Vom vedea dacă înțelepciunea europeană va fi urmată de gesturi în sensul diplomației clasice ale Federației Ruse, de a nu escalada nepermis de mult, să se mențină în parametrii Războiului Rece, doar cu zăngănit de arme, doar cu demonstrații de forță și nu vor urma alte măsuri.

În momentul de față, Ucraina este foarte afectată. Pentru că poziționarea forțelor militare este o demonstrație de forță, dar ceea ce afectează cel mai mult Ucraina în momentul de față este oprirea gazelor.

Toate sancțiunile economice pe care le aplică Rusia față de Ucraina au consecințe destul de grave. Iar Occidentul nu poate să răspundă, nu are cu ce. Occidentul nu are posibilitatea să furnizeze gaze Ucrainei. Chiar dacă am ieșit din iarnă, chiar dacă nevoia de gaze nu mai e la fel de acută ca înainte.

Este posibil ca în Ucraina să apară altfel de mișcări naționaliste, mai puternice, mai radicale, ceea ce nu este în favoarea rușilor din punctul meu de vedere, pentru că ucrainenii radicali nu sunt pro-ruși.

E posibil să existe, mai ales în zona de est și mișcări pro-ruse, care să susțină regiunile separatiste sau zonele separatiste, pentru că nu sunt chiar regiuni separatiste, vorbim de anumite zone din acele regiuni unde sunt majoritari rușii.”

Europa Liberă: Ce rol poate juca România în această ecuație? De ce credeți că nu reacționează România mai ferm?

Gen. Ștefan Dănilă:România este într-o situație delicată pentru că, la nivel înalt, relațiile cu Ucraina sunt suspendate de mai bine de un an.

Decizia președintelui ucrainean de a promulga legea care interzice minorităților naționale, printre care și cea română, de a învăța în limba maternă a creat o poziție dură din partea conducerii României.

De la momentul acelei poziționări a conducerii României relațiile s-au suspendat.

Evenimentele din ultimul timp puteau să fie folosite de conducerea României. Este o oportunitate de a redeschide dialogul, de a exprima poziția noastră față de Ucraina.

Acum trebuie să înțelegem că în relațiile internaționale totul se negociază, nu există prietenie de dragul prieteniei, nu există sprijin de dragul sprijinului.

Dar, dacă noi nu știm să intrăm în joc la timp și sprijinul nostru să fie, într-adevăr apreciat, să fie considerat necesar și oportun, e posibil ca, la un moment dat, să participăm, să cheltuim și resurse, mai multe decât dacă le-am folosi la momentul oportun, și să nu fie atât de evidentă participarea noastră.

Am participat cu armata noastră în Al Doilea Război Mondial de partea sovietică la eliberarea Cehoslovaciei, Ungariei. Pierderile enorme de vieți omenești nu au contribuit la nimic. Au fost considerate pierderi colaterale, iar victoria a fost tot a Armatei Sovietice.

Acum, într-o relație de vecinătate cu Ucraina, poziționarea României trebuia să fie mai rapidă și mai clară. Reluarea dialogului la nivel înalt este încă esențială. Nu putem să discutăm despre relații între cele două state dacă reprezentanții cele două state nu au dialog.

Nu putem să vorbim despre discuții între diplomați – e bine, trebuie să existe și sunt convins că acestea sunt. Dar mesajele publice, la nivel înalt se dau de către conducătorii statelor.”

Europa Liberă: Spuneți că acum era momentul ca România să reia relația cu Ucraina la nivel înalt, să negocieze situația românilor de acolo, afirmându-se de partea Ucrainei în situația tensionată în care se află cu Rusia?

Gen. Ștefan Dănilă: „Nu voi spune că e un moment ratat. Poate că, așa cum îl știm cu calmul său, președintele are consilierii care-i spun când să intervină și totul este pregătit - pentru că nu se poate ieși cu mesaj public până nu sunt pregătite datele acelui mesaj și este foarte posibil...

Eu mă aștept ca președintele să iasă cu un mesaj privind evenimentele din Ucraina. Problema este dacă se va ieși la timp sau prea târziu, dacă România va mai negocia ceva, dacă va obține ceva.

Nu vorbim de a obține ceva din punct de vedere material, dar ne gândim la conaționalii noștri, la românii care locuiesc în Ucraina, care ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi pe care noi le acordăm minorităților.”

Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șel al Statului Major al Apărării
Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șel al Statului Major al Apărării

Cine este generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării

Generalul în rezervă Ştefan Dănilă, 56 de ani, fost șef al Statului Major General între 2011 și 2015, este primul general de forţe aeriene care a ocupat această funcție.

Pe general l-am prins pentru interviu în pauza dintre două cursuri: unul de aerodinamică și de principii ale zborului („m-am întors la prima dragoste”), de la Școala Superioară de Aviație, și cel de problematică a războiului și păcii cu masteranzii de la Academia de Informații, unde avea să discute și despre situația din Ucraina.

Ștefan Dănilă a fost pilot de supersonice, pe MiG-21 şi MiG-21 LanceR. Și-a încheiat cariera de pilot pe avionul de transport C-130.

A comandat două baze aeriene și are experienţă în conducerea organizaţiilor militare, de la nivel tactic, la nivel strategic, scrie Monitorul Apărării.

Fără niciun angajament politic, a fost consilier al Primului Ministru şi al ministrului Apărării Naţionale până în anul 2017.

Din 2009 este doctor în Ştiinţe militare, cu lucrarea „Securitatea aeriană în contextul globalizării”, lucrare publicată, în mare parte, la Editura Militară, în 2017, cu titlul „Managementul securităţii aeriene”.

Susține cursuri, în calitate de expert, în domeniul instituţiilor internaţionale de securitate, a dinamicii echilibrului de putere şi în problematica păcii şi războiului.

XS
SM
MD
LG