„Suntem abia la începutul eforturilor de recuperare după pandemie", a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ea a declarat, într-o conferință de presă că este nevoie de solidaritate internațională pentru combaterea pandemiei: Statele Unite și alte țări care produc vaccinuri COVID ar trebui să le exporte, așa cum face Uniunea Europeană, a spus ea. A discuta despre ridicarea protecției brevetelor pentru ca vaccinurile să poartă fi produse oriunde, nu rezolvă problema curentă. Ursula von der Leyen a răspuns astfel Statelor Unite, care au lansat săptămâna aceasta propunerea suspendării drepturilor de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor COVID.
Singurul ajutor imediat și concret, a spus Ursula von der Leyen, e cel al creșterii capacităților de producție, al ridicării barierelor de export și al livrării vaccinurilor deja comandate.
Cu referire la planurile de asistenţă şi de redresare economică aprobate de Uniunea Europeană, Ursula von der Leyen a arătat că statele trebuie să se asigure că aspectul social are prioritate.
„Toți am căzut de acord cu privire la nevoia de schimbare. Trebuie să îi protejăm pe cei mai vulnerabili, aceiași pe care i-am numit ’esențiali’ în timpul crizei. De la lucrători în sănătate la funcționari, la cei care fac curățenie la cei care ne livrează bunurile. Porto e pentru ei", a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.
Angajamentul semnat vineri reprezintă un apel adresat statelor membre pentru a pune în practică obiectivele pentru 2030 stabilite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale:
- cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă până în 2030;
- cel puțin 60% din totalul adulților ar trebui să participe la activități de formare profesională în fiecare an până în 2030;
- reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială;
Gazda summit-ului, premierul Portugaliei, Antonio Costa, a spus că pandemia a scos în evidență costurile generate de condițiile proaste de muncă și inegalitatea de gen. „Trebuie să reglementăm noi tipuri de muncă: telemunca și utilizarea platformelor digitale”, a spus el.
Perspectiva României
Înainte de reuniune, președintele Iohannis a menționat banii puși la dispoziția țărilor membre pentru redresarea după pandemie: „Prin ieșirea din pandemie și banii pe care îi vom folosi pentru reconstrucție, putem să abordăm și zone din acest pilon social – evident, educația, care, la noi, are un loc extrem de important în Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).”
În cadrul intervenției la una din sesiunile Summitului, Klaus Iohannis a reluat tema adaptării educației la nevoile actuale ale pieței muncii. „Este cunoscut că o bună educaţie oferă mai multe şanse în viaţă. /.../ Trebuie să fim mai interconectaţi cu piaţa muncii", a spus Klaus Iohannis.
„Vreau ca România să aibă educaţie de calitate, să aibă flexibilitate, să ofere oamenilor o şansă bună şi o bună conexiune cu piaţa muncii, dar să fim realişti, avem o singură piaţă, aşa că piaţa muncii nu ar trebui definită ca o piaţă de muncă naţională, ci ar trebui corelată cu o piaţă unică. Pentru a da copiilor, studenţilor, adulţilor europeni o şansă bună în viaţă, trebuie să fim flexibili nu numai cu sistemul de educaţie naţională, ci trebuie să creştem flexibilitatea între statele noastre, trebuie să dăm şansa oamenilor să studieze unde îşi doresc să studieze, dar pe de altă parte trebuie să le oferim şansa să-şi găsească o slujbă bună şi asta are nevoie de o anumită corelare la nivel european", a spus președintele României.
