Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, întâlnirea are loc într-un „moment de răscruce” al Alianței, care aduce cu el „o ocazie unică” de întărire a acesteia prin stabilirea unor relații mai puternice între statele membre. NATO trebuie să pună capăt diviziunilor din era Trump și să se concentreze asupra provocărilor de securitate ridicate de Rusia și China.
În privința Rusiei, spune secretarul general, NATO dorește să își reafirme o abordare pe două planuri: militar (prin întărirea prezenței din țările baltice și Polonia) și prin dialog.
„Rusia și China se opun unei ordini internaționale bazate pe reguli clare, amenințarea continuă a terorismului, atacurile cibernetice sofisticate, noile tehnologii, schimbările climatice - nicio țară și niciun continent nu pot face față acestor provocări singure. Dar Europa și America de Nord nu sunt singure, suntem, împreună, în NATO”, spune secretarul general al Alianței.
Despre China, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, luni, că Alianța trebuie să răspundă ascensiunii economice, politice și militare a acesteia și că declarația finală a Summit-ului aflat în desfășurare la Bruxelles va pune bazele unei noi strategii cu privire la China.
„China se apropie. O vedem în mediul cibernetic, o vedem în Africa, dar o vedem și investind masiv în infrastructura noastră strategică”, a declarat Stoltenberg la sediul NATO, înainte sosirii liderilor celor 30 de țări membre.
„Știm că Beijingul nu împărtășește valorile noastre, trebui să avem un răspuns comun, ca alianță”, a adăugat secretarul general al NATO, precizând că China nu este un dușman sau un adversar iar cele două părți nu se află într-un „Război Rece”.
Agenda președintelui SUA
„Este tot mai evident că avem în față noi provocări. Rusia nu acționează așa cum am spera, la fel și China”, a spus Joe Biden, luni, adăugând că va reitera, cadrul summit-ului, sprijinul SUA pentru aliați.
Joe Biden participă la summit-ul NATO de la Bruxelles în cadrul primului său turneu european în calitate de președinte al SUA. Rusia, China, Afganistan, atacurile cibernetice și schimbările climatice sunt printre dintre temele majore pentru Casa Alba, alături de „repararea” relațiilor afectate de stilul mai degrabă antagonic și, nu de puține ori lipsit de diplomație, ba chiar agresiv, al predecesorului său.
Biden a anulat deja decizia lui Donald Trump de a retrage forțele militare americane din Germania, dar presiunea pentru ca aliații europeni să contribuie mai mult la bugetul colectiv rămâne valabilă.
În timpul celor patru ani ai mandatului lui Donald Trump, acesta a criticat vehement Alianța și chiar a amenințat cu retragerea SUA din NATO. Așteptările de la noul președinte sunt legate de promisiunea făcută de el însuși și de echipa sa de politică externă – „SUA s-au întors”, și e de așteptat ca reuniunea să fie dominată de un discurs al abordărilor comune și aproape deloc de tensiuni între membri, chiar dacă relațiile cu Turcia nu sunt dintre cele mai bune, iar Biden va avea o întâlnire privată cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, într-un moment de relații tensionate între cele două țări.
Acestea au fost marcate în ultimii ani de nemulțumirea SUA față de decizia Ankarei de a achiziționa armament din Rusia, de pașii înapoi făcuți de Turcia în respectarea valorilor democratice, dar și de sprijinul pe care SUA îl acordă forțelor kurde din Siria, considerate de Turcia apropiate militanților kurzi aflați de aproape patru decenii în conflict cu Turcia.
Articolul 5
În opinia lui Jamie Shea, președintelui Centrului pentru Studii de Război (o organizație internațională a experților în politică internațională și conflict) și fost oficial NATO, summit-ul NATO are o serie de mize importante, dar esențial pentru președintele SUA va fi să dea asigurări ferme că Statele Unite sunt decise să sprijine Alianța, să reafirme că un atac asupra unui stat membru va fi considerat un atac asupra tuturor.
„Pare un lucru simplu, pentru că Biden a făcut deja declarații în acest sens, dar este primul summit de când a fost ales, prima călătorie în Europa. E important să vorbească despre angajamentul SUA în interviuri, dar este vital să o facă în prezența liderilor NATO, la o reuniunea oficială”, spune acesta.
„Aliații vor aștepta ceea ce Donald Trump nu a făcut – un angajament public, oficial, ferm față de respectarea Articolului 5, garanția unei apărări colective în fața oricărei amenințări.”
De altfel, președintelui Lituaniei, Gitanas Nausėda a spus înainte de a intra la discuțiile de luni că așteaptă un angajament ferm din partea SUA și abordarea frontală a problemelor din spațiul de influență a Rusiei.
La rândul lui, înainte de a intra în reuniune, și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a salutat prezența lui Joe Biden și a subliniat importanța mesajelor pe care le va transmite acesta, inclusiv a celor pe care le va transmite miercuri, la întâlnirea cu Vladimir Putin.
Strategia 2030
Unul dintre principalele obiective ale summit-ului este discutarea noului concept strategic al Alianței, cunoscut ca „NATO 2030”, o dezbaterea lansată după ce Donald Trump a pus la îndoială relevanța NATO din punct de vedere al securității.
Noua strategie ar urma să fie adoptată anul viitor și se dorește una ambițioasă, menită să asigure capacitatea Alianței de a face față noilor amenințări. După anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, NATO a făcut deja o serie de pași pentru a-și întări capacitatea de îndeplinire a principalei misiuni : apărarea Europei. Strategia vizează puterea militară a NATO, dezvoltarea unei unități politice mai mari și abordarea globală a problemelor curente.
Marea Neagră
Printre obiectivele anunțate de secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, se află amplificarea prezenței alianței la Marea Neagră.
„Avem trei țări membre cu ieșire la Marea Neagră: Turcia, Bulgaria și România. Am crescut deja numărul misiunilor de poliție aeriană, prezența navală și numărul exercițiilor militare, iar strategia pentru 2030 include planuri pentru mai multe investiții în activități de apărare inclusiv în zona Mării Negre. În plus, amplificăm cooperarea cu partenerii noștri, Georgia și Ucraina, inclusiv prin ajutorul pe care îl dăm Ucrainei în îmbunătățirea capacității de apărare navală. Cooperaăm, de asemenea, cu Gerogia în privința securității la Marea Neagră”, a spus Jens Stoltenberg.
Înaintea intrării la discuțiile de luni, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus că liderii NATO vor discuta modalitățile în care pot colabora cu Georgia și Ucraina, țări care doresc o apropiere de NATO în contextul amenințării reprezentate de Rusia.
La reuniunea de luni, președintele României, Klaus Iohannis, va pleda, de altfel pentru „consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic aliat, în special în regiunea Mării Negre”, potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale.
