Linkuri accesibilitate

Era Netanyahu a apus. Prima provocare a lui Bennett: marșul naționaliștilor evrei


Noul premier Naftali Bennett (dreapta), preia puterea de la fostul premier Benjamin Netanyahu (stânga)
Noul premier Naftali Bennett (dreapta), preia puterea de la fostul premier Benjamin Netanyahu (stânga)

Noul guvern israelian a aprobat luni un marș al naționaliștilor evrei la Ierusalim, ceea ce riscă să aprindă tensiunile cu palestinienii, la câteva ore după ce liderul veteran Benjamin Netanyahu a predat puterea prim-ministrului Naftali Bennett.

În procesiunea planificată să aibă loc marți, grupuri de extremă dreaptă vor mărșălui în oraș și în jurul orașului vechi zidit al Ierusalimului de Est, unde tensiunile sunt încă mari la 11 zile de la încheierea luptelor dintre israelieni și militanții palestinieni.

La rândul lor, facțiunile palestiniene au cerut o „zi de furie” împotriva marșului de la Ierusalim, având amintiri încă proaspete ale ciocnirilor de luna trecută cu poliția israeliană în complexul moscheii Al-Aqsa din orașul contestat și într-un cartier în care palestinienii se confruntă cu evacuarea într-un litigiu cu tribunalul coloniștilor evrei.

„Aceasta este o provocare a poporului nostru și o agresiune împotriva Ierusalimului nostru și a locurilor noastre sfinte", a spus premierul palestinian Mohammad Shtayyeh despre marșul israelian.

Provocarea

După întâlnirea cu șeful poliției din Israel și cu alți oficiali de securitate, noul ministru al securității interne, Omer Barlev, a aprobat marșul și a declarat că poliția este pregătită, potrivit unei declarații date presei israeliene.

„Se fac eforturi (mari) pentru a păstra țesătura delicată a vieții și a securității publice", a spus Barlev, citat de Reuters.

Nu e clar dacă participanților la marș li se va permite să intre în cartierul musulman din Orașul Vechi, pe o rută pe care poliția israeliană o interzisese anterior. Un purtător de cuvânt al poliției a refuzat să comenteze subiectul.

Un marș similar a fost redirecționat pe 10 mai în ultimul moment. Atunci, Hamas a tras cu rachete asupra orașului sfânt iar Israelul a răspuns cu atacuri aeriene asupra Gaza. Grupurile israeliene de dreapta au reprogramat marșul după ce s-a încheiat un armistițiu.

Acum, Hamas a avertizat cu privire la reînnoirea ostilităților dacă marșul va avea loc, iar mass-media israeliană a scris că armata se pregătește de o eventuală escaladare.

Ambasada SUA la Ierusalim i-a interzis personalului său și familiilor acestuia să intre marți în Orașul Vechi „din cauza apelurilor la marș și a posibilelor contramanifestații”.

Marșul reprezintă o provocare pentru Bennett, al cărui guvern a fost votat duminică în parlament cu 60 de voturi la 59.

O schimbare a rutei sau anularea procesiunii ar putea expune guvernul israelian la acuzațiile lui Netanyahu, aflat acum în opoziție, și a aliaților săi de dreapta că a acordat Hamas drept de veto asupra evenimentelor din Ierusalim.

Sugerând că ar putea fi făcută o ajustare a traseului, Yoav Segalovitz, adjunctul ministrului securității interne, a amintit că guvernele din trecut i-au oprit pe naționaliști să viziteze siturile musulmane în perioade tensionate.

„Important este să luăm în considerare ceea ce este corect să facem în acest moment”, a declarat el pentru radioul Kan din Israel.

Formarea alianței lui Bennett cu partide de dreapta, centriste, de stânga și arabe, cu puține lucruri în comun, în afară dorinței de a-l elimina Netanyahu, a limitat eforturile de construire a coaliției după alegerile din 23 martie.

Amenințările lui Netanyahu

La câteva minute după întâlnirea cu Bennett, 49 de ani, aflat în prima sa zi de titular în funcția de premier, Netanyahu și-a reafirmat intenția de a răsturna guvernul.

„Se va întâmpla mai devreme decât credeți", a spus Netanyahu, 71 de ani, care a deține recordul de 12 ani neîntrerupți la șefia guvernului, într-o discuție cu colegii săi de la Likud.

Noul guvern speră să se concentreze asupra reformelor interne și economiei și să evite problemele de genul poziționării față de palestinieni.

Palestinienii doresc ca Ierusalimul de Est, care include Orașul Vechi, să fie capitala unui stat pe care încearcă să-l stabilească în Cisiordania și Gaza ocupate.

Israelul, care a anexat Ierusalimul de Est printr-o mișcare care nu a obținut recunoașterea internațională după ce a capturat zona într-un război din 1967, consideră întregul oraș ca fiind capitala sa.

Un test cheie pentru noul guvern și stabilitatea acestuia va fi cât de repede se mișcă pentru a trece un buget, a spus Yohanan Plesner, președintele Institutului pentru Democrație din Israel.

„Dacă în termen de 3-4 luni acest guvern va trece bugetul pentru 2021-22, atunci ne putem aștepta ca acest guvern să servească cel puțin doi sau trei ani. În caz contrar, instabilitatea va continua", a spus el.

Palestinienii au prea puține speranțe că un proces de pace ar putea duce la obținerea unui stat propriu. Discuțiile cu Israel s-au încheiat în 2014.

„Nu vedem noul guvern mai puțin rău decât precedentele", a spus Shtayyeh, șeful cabinetului palestinian.

Uniți de dorința de a răsturna un singur om

Conform acordului de coaliție, Bennett, un evreu ortodox și multimilionar, care susține anexarea unor părți din Cisiordania, va fi înlocuit ca prim-ministru în 2023 de centristul Yair Lapid, 57 de ani, fost moderator de televiziune.

Lapid, considerat arhitectul coaliției care l-a doborât Netanyahu, este acum ministru de externe.

Netanyahu a deținut deținut cinci mandate, mai întâi din 1996 până în 1999, apoi 12 ani neîntrerupt din 2009 până în 2021.

El a convocat alegeri în aprilie 2019, dar nu a reușit să câștige suficient sprijin pentru a forma un nou guvern de coaliție. Au urmat încă două alegeri neconcludente.

După al treilea rând de alegeri a format un guvern de unitate națională cu liderul opoziției de atunci Benny Gantz, dar acordul s-a prăbușit și Israelul a revenit la urne în martie.

Likud este cel mai mare partid din Israel, dar după ce Netanyahu a fost din nou în imposibilitatea de a forma un guvern, sarcina i-a revenit lui Lapid, al cărui partid a fost al doilea clasat în alegeri.

Opoziția față de menținerea la putere a lui Netanyahu a crescut, nu doar în rândul stângii și al partidelor de centru, ci și în rândul partidelor de dreapta care sunt în mod obișnuit aliniate ideologic la Likud, inclusiv Yamina.

Deși Yamina a obținut poziția a cincea la alegeri cu doar șapte locuri, sprijinul său a fost discutabil. După săptămâni de negocieri, Lapid a adus Yamina la bord ca parte a unei coaliții al cărei singur scop era să-l îndepărteze pe Netanyahu din funcție.

Acordul care implică opt fracțiuni cu cele 61 de locuri necesare pentru majoritate a fost semnat la 2 iunie, cu doar o jumătate de oră înainte de expirarea termenului, pecetluind soarta lui Netanyahu.

Despărțiți de toate celelalte opțiuni

În aparență, guvernul lui Bennett va fi diferit de oricare alt guvern care l-a precedat în istoria de 73 de ani a Israelului.

Alianța conține partide marcate de diferențe ideologice și include cel mai semnificativ primul partid arab independent care face parte dintr-o potențială coaliție de guvernământ, Raam. De asemenea, are un număr record de nouă femei-ministru.

Includerea lui Raam și a partidelor israeliene de stânga non-arabe înseamnă că ar putea exista fricțiuni cu privire la aspecte precum politicile israeliene față de palestinieni.

Ar putea exista, de asemenea, dificultăți în ceea ce privește politicile sociale - în timp ce unele partide doresc să promoveze drepturile homosexualilor, cum ar fi recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, Raam, un partid islamist, este împotriva acestui lucru.

În plus, unele partide vor să relaxeze restricțiile religioase mai mult decât va permite probabil Yamina - un partid național-religios.

Soluția Bennett

Bennett a spus, citat de BBC, că guvernul său se va concentra asupra domeniilor în care acordul a fost posibil, cum ar fi problemele economice sau pandemia de coronavirus, evitând totodată chestiuni mai controversate.

„Nimeni nu va trebui să renunțe la ideologia sa”, a spus el recent, „dar toți vor trebui să amâne realizarea unora dintre visele lor ... Ne vom concentra asupra a ceea ce se poate realiza, mai degrabă decât să ne certăm despre ceea ce nu poate".

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG