În contextul lansării proiectului România Educată, asumat în timp record de guvern, se ridică întrebarea care este calitatea corpului profesoral care îl va aplica, dar mai ales care sunt cauzele și ce este de făcut.
Procentul notelor peste 7 este de 44,47%, cel al notelor între 5 și 7 este de 35,49%, iar notele sub 5 reprezintă 20%. 15 candidați au luat nota 1. „Este un rezultat îngrijorător”, a spus ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Pe bună dreptate, dacă se face o comparație cu rezultatele din anii precedenți, nici acelea grozave
- 44,47% în 2021;
- 58,66% în 2020;
- 46,86%în 2019;
- 47,40% în 2018;
- 45,73% în 2017;
Singura „consolare” ar putea fi aceea că notele de 10 (zece) sunt în număr de 130 din 25.059. Cele mai multe note de 10 s-au obținut în București - 13, urmat de județele Cluj - 11, Dolj - 9, Iași - 8, Mureș - 7. Sunt și cinci județe unde nu s-a luat nicio notă de 10.
Ca și în cazul testelor PISA, al Evaluărilor Naționale sau Bacalaureat, discuțiile se încing an de an atunci când rezultatele sunt sub așteptări. În cazul profesorilor, rezultatele proaste par a fi o explicație pentru cele ale elevilor și pentru o realitate dură: rata uriașă a analfabetismului funcțional, peste 44%.
La titularizare se prezintă preponderent absolvenții care au urmat cursurile pedagogice în facultate, sau cei care sunt doar de câțiva ani în sistem și care nu au reușit la examenele în sesiunile anterioare. Titularizarea se face doar pentru cei care obțin note peste 7 și în limita locurilor disponibile, dar acei profesori care au obținut note mici, de 5 de pildă, rămân în sistem și continuă să predea ca suplinitori.
Cea mai mare parte a profesorilor care au promovat anul acesta la examenul de titularizare sunt cei din promoția curentă. Spre exemplu, la Cluj, dintr-un procent total de promovare de 54,6%, 46,9% sunt din promoția curentă, restul de 7,7% fiind din promoțiile anterioare.
Cei mai buni absolvenți nu vin în învățământ. Sistemul nu e atractiv
Problema e, spune pentru Europa Liberă, Radu Szekely, secretar de stat în ministerul Educației și fost director de cabinet al Ecaterinei Andronescu în ultimul său mandat, că nu sunt atrași cei mai buni absolvenți.
„Ține de pregătirea inițială a cadrelor didactice și de felul în care reușim să atragem în sistemul de învățământ cei mai competenți absolvenți, care pleacă spre mediul privat. De multe ori e vorba chiar de competențele de disciplină, care sunt precare, nu neapărat de cele pedagogice”.
Ovidiu Pânișoară, director al Departamentului de Formare a Profesorilor, și conducător de doctorat în domeniul Științe ale Educației, Universitatea din București, susține și el că „sistemul nu este atractiv".
„Cea mai bună resursă umană o pierdem pentru că o carieră didactică nu e atractivă. Nici financiar, nici social, pentru că există o perspectivă negativă din partea societății pe care tinerii o resimt. Din păcate, ne-am concentrat în ultimii ani asupra modului în care formăm profesorii și mai puțin asupra modului în care îi susținem în carieră și facem un sistem care să fie atractiv, astfel încât să vină cei mai buni”.
O altă cauză este aceea a felului în care sunt concepute și predate cursurile pedagogice.
„Ar trebui să ne uităm și cine pregătește pentru cariera didactică, pentru că de multe ori cei care fac cursuri de pedagogie nu sunt specialiști în domeniu, am întâlnit facultăți în care pedagogul nu era pedagog, era orice altceva și mai avea nevoie de o normă”, spune Ovidiu Pânișoară.
Dintr-o altă perspectivă, Tiberiu Hodoroabă-Simion, care a renunțat pentru o perioadă la cariera de IT-ist pentru învățământ și care face parte din echipa Teach for Romania, ne spune că subiectele de la titularizare nu au mai nimic de-a face cu ceea ce în mod efectiv constă munca la catedră, că sunt pur teoretice și „achilozate”. De fapt, pe lângă partea financiară, care atârnă desigur în balanță, tot sistemul este inflexibil și anchilozat, ceea ce îi îndepărtează pe mulți tineri competenți.
Profesorii cu note mici rămân în sistem pe post de suplinitori
În privința profesorilor care au obținut note mici la titularizare, Radu Szekely spune că ministerul nu poate face nimic pentru că ei „au o calificare de profesor dată de o universitate, pe care ministerul nu poate să o conteste, nu putem spune noi că nu au voie să predea, nu le putem lua dreptul de a profesa”.
În 2019 însă, fostul ministru Ecaterina Andronescu a avut exact această idee: să le interzică acelora care fie au luat note sub 5, fie s-au retras din examenul de titularizare să mai fie primiți la catedră ca suplinitori, cu argumentul că astfel sunt îndepărtați incompetenții din sistem.
Suplinitorii au contrate de muncă pe perioadă determinată, care sunt, de regulă, reînnoite în fiecare toamnă, ceea ce Ecaterina Andronescu a anunțat la vremea respectivă că nu va mai face.
Era vorba, acum doi de ani, de circa 8.000 de profesori aflați în această situație- 4.000 care luaseră note sub 5 și alți aproximativ 3.900 care se retrăseseră din examen. În final, ministrul a renunțat la idee din cauza opoziției făcute de sindicate și de profesori, singurii care au susținut-o fiind părinții și elevii.
Anul acesta, 2.193 de candidați s-au retras din concurs din motive personale sau medicale, în conformitate cu prevederile metodologiei, și 5.022 au obținut note mai mici de 5. Pentru că legislația a rămas nemodificată, toți aceștia vor fi la toamnă la catedră și le vor cere elevilor „să pună mâna pe carte”, ceea ce ei înșiși nu au făcut.
Ce-i de făcut?
Care sunt însă soluțiile pentru ca în viitor să nu se repete aceleași discuții și rezultatele obținute de profesori la examenul de titularizare să nu fie la fel de slabe?
Simona David Crisbășanu, președintă a Coaliției pentru Educație, spune că printre soluții ar fi:
- masteratul didactic să fie o condiție obligatorie pentru intrarea în sistem, lucru care, de altfel, apare și în proiectul România Educată;
- programe de mentorat în primii doi ani de pregătire la clasă, programe care să fie susținute de profesori cu experiență de predare;
- evaluarea anuală a performanței profesorilor, inclusiv pe valori și atașamentul față de profesie la nivelul fiecărei școli;
Profesorii se pot angaja pe posturi titulare și cu rezultatele de anul trecut, care ar putea fi mai bune decât cele pe care le puteau obține anul acesta.
Repartizarea candidaților pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă, se realizează în ședințe publice sau on-line, organizate de inspectoratele școlare în intervalul 4 – 5 august.
