„Cer responsabiltate și performanță de la toți miniștrii. Nu accept solicitări pentru alocarea suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde lei, din moment ce execuția, după 6 luni, arată că au rămas 20 de miliarde de lei necheltuite. Românii trebuie să știe că, în mandatul meu, nu ne batem joc de banii lor", a scris premierul Florin Cîțu miercuri, pe pagina sa de Facebook.
În urmă cu două zile, premierul a avertizat că alocările de la rectificare vor depinde de execuția bugetară pe primul semetru și că așteaptă ca toți miniștrii să o prezinte.
El a spus că foarte puţine ministere au cheltuit banii primiți și că la cele mai multe din ele execuția este „sub ceea ce trebuia să fie la jumătatea anului”, dar a vorbit doar de „o bilă neagră” în contul acestor miniștri fără a pune în discuție și eventuala lor remaniere.
Printre ministerele criticate a fost și cel al Transporturilor.
Cine pierde, cine câștigă
Ministerul care pierde cei mai mulți bani, potrivit proiectului de rectificare bugetară, este Ministerul Muncii - 2,781 miliarde de lei, iar cel care câștigă cel mai mult este Ministerul Sănătății - 3,5 miliarde de lei, potrivit draftului pregătit de Ministerul de Finanțe. De remarcat, că Ministerul Sănătății a cerut 6 miliarde la rectificare.
În același timp, Ministerul Finanțelor, condus de premierul Florin Cîțu, are o alocare de 3 miliarde de lei pentru Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului ( numit în proiectul de buget „Acțiuni generale”). Din acest fond, premierul poate da bani primarilor înainte de Congresul PNL din 25 septembrie.
Cine primește:
- Ministerul Sănătății - 3,5 miliarde lei,
- Ministerul Finanțelor - 3,16 miliarde lei - din care 3 miliarde pentru acțiuni generale
- Ministerul Dezvoltării - 1,84 miliarde lei
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - 760 milioane lei,
- Ministerul Energiei - 650 milioane lei,
- Ministerul Mediului - 533 milioane lei,
- Ministerul Educației - 210 milioane lei,
- SRI - 161 milioane lei,
- Ministerul Agriculturii -150 milioane lei.
- Ministerul Economiei - 40 milioane lei
- SIE - 17,2 milioane lei.
- Administrația Prezidențială - 12,4 milioane de lei,
Cine pierde:
- Ministerul Muncii - 2,8 miliarde de lei
- Curtea de Conturi -10 milioane lei
- Senatul - 3,93 milioane lei
Fără subvenție la plata pensiilor
Cât privește subvenția acordată de la buget sistemului de pensii pentru acoperirea deficitului, diferența dintre veniturile colectate din contribuții și cheltuielile cu plata indemnizațiilor urmează să fie redusă cu 3,32 miliarde de lei.
În primele șase luni ale acestui an deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 8,4 miliarde de lei. Statul a încasat în contul asigurărilor sociale 38,2 miliarde de lei și a cheltuit 46,3 miliarde, diferența fiind acoperită ca subvenție.
În primele două trimestre ale acestui an însă încasările din asigurări sociale au fost peste estimări, respectiv de 102% din planul de încasări în primul trimestru și de 105% în trimetrul al doilea, dinamică ce pare a permite reducerea subvențiilor necesare sistemului public de pensii.
„Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2021 se majorează la venituri cu suma de 1.000 mii lei prin majorarea veniturilor curente cu suma de 3.320.398 mii lei şi diminuarea subvenţiilor de la bugetul de stat cu suma de 3.319.398 mii lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 1.000 mii lei la credite de angajament şi credite bugetare. (2) Sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2021 se majorează la venituri cu suma de 28.293 mii lei, iar la cheltuieli se diminuează cu suma de 1.000 mii lei atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, excedentul majorându-se cu suma de 29.293 mii lei”, potrivit draftului de ordonanță pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.
De asemenea, bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2021 aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj se majorează la venituri cu suma de 371.500 mii lei prin diminuarea veniturilor curente cu suma de 175.561 mii lei şi majorarea subvenţiilor de la bugetul de stat cu suma de 547.061 mii lei, şi la cheltuieli se majorează cu suma de 371.500 mii lei la credite de angajament şi credite bugetare, potrivit aceluiași document.
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează la venituri cu suma de 124.810 mii lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 54.000 mii lei la credite de angajament şi credite bugetare, excedentul majorându-se cu suma de 70.810 mii lei, potrivit documentului citat.
