Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), tot mai multe persoane nevaccinate contactează virusul Covid-19, în comparație cu persoanele vaccinate. De asemenea, potrivit experților, secțiile de ATI sunt tot mai pline de persoane nevaccinate și neimunizate.
Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, a spus pentru Europa Liberă că spitalele s-au gândit la toate etapele de evoluție ale pandemiei și se află în procesul de creștere treptată a paturilor de ATI în cazul unei creșteri a numărului de cazuri.
De asemenea, medicul primar Radu Țincu din cadrul secției de Terapie Intensivă de la Spitalul Clinic de Urgență București a confirmat că majoritatea spitalelor sunt în „stand-by” când vine vorba de îngrijirea pacienților Covid și sunt pregătite cu același personal din valul precedent „în ideea că în toamnă va fi nevoie de folosirea acestor facilități.”
Potrivit medicului, momentan numărul pacienților de Covid care au nevoie de terapie intensivă nu este foarte mare, 70-75 de pacienți pe teritoriul țării.
Adrian Marinescu de la Spitalul Matei Balș din Capitală, se gândește, de asemenea, la următoarele luni și ce vor însemna acestea pentru secțiile de ATI din țară. El a spus pentru Europa Liberă că experiența de până acum va ajuta.
„Atunci când crește numărul de infecții, un anumit procent, chiar dacă e mic, poate să însemne și forme critice care au nevoie de terapie intensivă ceea ce înseamnă că în zonele aglomerate cum e capitala, ne așteptăm să avem mai multe paturi de terapie intensivă din circuitul Covid. Trebuie să fim pregătiți, lucru pe care îl știm dar trebuie să îl punem în practică,” a explicat Florin Roșu.
Două spitale pentru terapie intensivă nu sunt suficiente într-un oraș cu densitatea populației pe care o are Bucureștiul - „e nevoie ca și alte spitale să vină cu paturi disponibile pentru circuitul Covid.”
Ce probleme ar putea aduce valul IV pentru secțiile de ATI?
Am vrut să aflăm de la cei trei medici ce ar putea însemna un nou val de infecții pentru secțiile de terapie intensivă din România. Printre problemele identificate de ei se numărară:
- Circuitele de deplasare și separarea pacienților
- Numărul persoanelor neimunizate
- Deficitul de personal
- Relaxarea măsurilor de distanțare
Separarea pacienților suspecți de Covid de cei cu alte patologii a fost un lucru important în ultimele valuri ale pandemiei. Au existat cazuri de pacienți Covid care nu au putut fi separați de alți pacienți.
Medicii ne explică că circuitele trebuie să fie „complet separate” iar monitorizarea trebuie făcută la nivelul fiecărui spital.
„Este evident că acele circuite trebuie să funcționeze, nu poate să fie doar în teorie. Trebuie să funcționeze și trebuie să fie bine făcute,” a explicat Adrian Marinescu.
Radu Țincu spune că circuitele pentru spitalele din țară au fost gândite în așa fel încât să facă față separării pacienților, însă medicul atrage atenția că în spitalele cu clădiri de tip monobloc separarea poate fi dificilă. Aici este vorba de clădiri vechi, „construite în urmă cu 50-60 de ani”, în care fluxul de pacienți nu poate fi manipulat.
Trebuie să funcționeze și trebuie să fie bine făcut,Dr. Adrian Marinescu
Medicul este de părere că acest lucru a dus la decizia de a trata pacienții Covid în spitalele dedicate acestora.
„O politică care din punctul meu de vedere a fost utilă și benefică pentru că dacă nu poți implementa circuite medicale care să asigure separarea celor două zone de contaminați cu Covid-19 și pacienți cu alte boli, riscul de a dezvolta focare de transmitere intraspitalicească a Covidului există, lucru care s-a și întâmplat. În multe spitale au fost raportați pacienți care au venit fără Covid-19 și după câteva zile au dezvoltat în spital o formă de Covid fără să aibă nici un fel de contact înainte de a veni la spital cu o persoană contaminată”, a explicat medicul.
Florin Roșu, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Iași, mai adaugă că medicii care îngrijesc pacienții care suferă de Covid nu tratează și alți pacienți. La Iași sunt două linii separate pentru diferitele tipuri de pacienți.
Numărul persoanelor neimunizate ar putea reprezenta o altă problemă pentru secțiile de ATI potrivit experților.
Medicul Radu Țincu se arată mai optimist, explicând că, față de primăvara trecută, totalul pacienților internați la ATI ar putea fi de jumătate ori mai mic în cazul unui nou val în toamnă.
„Cel mai probabil numărul de pacienți care vor avea nevoie de terapie intensivă va varia undeva între 400-700 de pacienți” explică medicul, față de primăvara acestui an când secțiile de ATI se confruntau cu circa 1,400 de pacienți cu forme severe ale virusului.
Imunizarea joacă cel mai important rol în evitarea unui val cu multe cazuri în terapie intensivă. Medicii au observat că, în ceea ce privește internările, nu doar la terapie intensivă, pacienții care au o formă severă sau medie a bolii sunt cel mai des cei nevaccinați sau care nu au trecut prin boală.
„Probabil că jumătate dintre români nu au nici o formă de imunizare, nici prin vaccinare și nici la trecerea prin boală”, explică medicul Adrian Marinescu.
O altă problemă, cu care secțiile de ATI se confruntă totuși de mai mulți ani este deficitul de personal. Problema este cu atât mai serioasă pentru că personalul de la terapie intensivă este unul înalt calificat, după cum a explicat medicul Radu Țincu. Pregătirea acestui tip de angajat durează mai mult și sunt necesare mai multe resurse pentru mobilizarea personalului în astfel de secții.
„E nevoie de o perioadă de câteva luni de zile pentru un asistent medical pentru a se deprinde cu toate particularitățile unei secții de terapie intensivă. Nu poți să iei un asistent care a terminat școala de asistenți medicali și să îl aduci din prima zi să lucreze într-o secție de terapie intensivă.”
Relaxarea măsurilor de siguranță ar putea contribui, de asemenea, la creșterea numărului de cazuri, lucru care ar putea reprezenta probleme pentru secțiile de terapie intensivă dacă va exista un număr mare de persoane neimunizate cu afecțiuni severe.
„Problema de a fi realiști”, o numește domnul doctor Marinescu din București. Măsurile de distanțare se relaxează tot mai mult, oamenii circulă liber către tot mai multe destinații și adunările în grupuri mari devin tot mai acceptabile. „Pandemia nu s-a închis”, transmite însă medicul. Acesta ar dori să vadă o variantă de mijloc, explicând că relaxarea totală „ar fi o greșeală”.
