Dacă în 2017, țara noastră se afla pe locul doi, cu un număr de 19,5 elevi la un învățător, situându-se după Franța- care avea 19,6 elevi per învățător, în 2019 România se clasează pe primul loc cu o medie de 19,4. În timp ce celelalte țări au reușit să reducă numărul de elevi alocați unui profesor, țara noastră l-a menținut.
Comparativ, celelalte țări au reușit să micșoreze numărul de elevi alocați unui profesor din învățământul primar. Grecia are cei mai puțini elevi alocați unui profesor -8,7 - în 2019, număr care a scăzut de la 9,4 în 2017 și la 9,2 în 2018.
Luxemburgul se află și el în partea de jos a clasamentului – cu 9, la fel și Polonia cu 9,6. În 2017, Franța era în fruntea clasamentului european cu cel mai mare raport elev-profesori -19, 6, dar în 2019 a coborât la 18.8.
Expert în educație: Investiția în educație este insuficientă
Numărul mare de elevi alocați unui profesor are repercusiuni directe asupra calității actului educațional. Iar faptul că România se clasează pe primul loc în Europa nu este o noutate pentru experții în educație.
„Sunt mai multe motive pentru care se întâmplă lucrul ăsta. În primul rând, investiția în educație este insuficientă și nu vom putea vorbi despre niciun progres în domeniu fără o finanțare corespunzătoare- minim 6% din PIB, așa cum prevede legea”, explică Mihaela Nabar, director executiv la World Vision România.
Pe de altă parte, infrastuctura școlară este deficitată și resursele umane sunt insuficiente. „La noi lipsește educația digitală care să permită implementarea de modele interactive în educație și de aici vine și lipsa nevoii de schimbare a infrastructurii. Interacțiunea școlară în România este statică. Impactul tuturor acestor factori se reflecta în calitatea scăzută a educației”, consideră Mihaela Nabar.
În același timp, profesia de cadru didactic este puțin atractivă în România, un procent 40,9 % dintre profesori consideră că meseria lor nu este apreciată de societate.
Legea care micșorează numărul de elevi de la clasă
Învățământul din România are de anul trecut o nouă lege 185/2020 prin care numărul de elevi de la clasă trebuie să scadă. Ar trebui să avem 25 de elevi în clasă la învățământul primar, 29 de elevi în clasele de gimnaziu, 26 de elevi în clasa a IX-a și maximum 33 de elevi în celelalte clase de liceu.
Ministerul Educației susține că a luat măsuri pentru reducerea numărului de elevi, dar pentru grădiniță. În luna august 2021, Sorin Cîmpeanu a propus și trecut prin Guvern o hotărâre pentru angajarea unui număr de 3.500 educatori pentru că în acest an școlar se deschid 39 de grădinițe noi. În total, există 286.550 de posturi în acest moment în învăţământul preuniversitar.
Lipsa spațiilor, principala problemă pentru micșorarea claselor
Legea privind reducerea numărului de elevi la o clasă nu se poate aplica peste tot. Mai ales la școlile unde numărul de elevi este foarte mare, iar spațiile mici. Școala Nr. 195 este una dintre cele mai mari școli din Sectorul 3 al Capitalei. „La clasele pregătitoare vom avea 25 de elevi, la clasele întâi nu mai mult de 25, iar restul claselor vor fi cum au fost, sunt cazuri și cu peste 30 de elevi sau mai puțin”, spune Ștefania Voicu, directoarea de la Școala 195 din Capitală.
Cu problema spațiului se confruntă și Școala nr 197, una dintre cele mai căutate din Sectorul 6. „La clasele de început am respectat numărul. La celelalte clase se merge înainte, nu putem să extragem copiii după ce a fost aprobată legea anul trecut. Avem și clase cu 30 de elevi. Noi suntem o școală aglomerată. Am aprobat clasele și în funcție de spațiul pe care îl avem la dispoziție, nu putem să mărim numărul de clase la nivelul școlii. Noi nu avem spații pentru a cere suplimentare de clase”, spune Rodica Naroși, directoarea de la Școala 197 din Capitală.
Numărul mare de elevi la clasă se regăsește în toate marile orașe. La Cluj-Napoca, unele dintre școli au solicitat suplimentarea locurilor la clasele de început de ciclu școlar. „Este foarte greu ca după ce copiii aceia au fost împreună patru ani, în clasa a cincea să-i desparți, să te apuci să trimiți trei elevi în alte părți. Părinții au cerut să stea împreună și avem situații în care am aprobat astfel de solicitări pentru binele comun”, spune Marinela Marc, inspectorul general din județul Cluj.
Inspectoarea spune că la copiii mici despărțirea de colegii din clasă poate să creeze traume, de aceea trebuie acționat în interesul copiilor. „În școlile din zona centrală sunt clase unde am aprobat suplimentarea a unul sau două locuri. Nu ai cum ca dintr-o clasă de 30 de copii să decizi care e acela care trebuie să-și caute altă clasă, pentru că trebuie să fie 29 într-o clasă”, a mai spus Marinela Marc, care completează că există și școli unde se învață în două schimburi.
Profesoara Luciana Antoci de la Iași arată că România are caracteristicile ei în materie de educație și nu poate fi comparat învățământul din mediul rural din România cu cel din Germania, de exemplu. „Și la Iași, ca în toată România, avem școli cu număr mic de elevi în sate izolate, dar trebuie să funcționeze ca să respectăm dreptul la educație, dar sunt și școli din Iași cu mulți elevi. Elevii care au fost în anii trecut mulți într-o clasă merg în continuare așa”, arată Luciana Antoci – inspectorul general din județul Iași.
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România spune că sunt școli care au solitat mărirea numărului de clase cu mai puțini elevi, dar sunt și școli unde numărul de elevi ajunge la 30 în clasa pregătitoare.
„Legea încă nu se respectă. Depășirea efectivelor de la clasă poate fi oprită prin SIIR – baza de date cu tot ce ține de educație. Încă se fac depășiri ale efectivelor. Sunt școli care au pus 30 de elevi la clasa pregătitoare”, spune Iulian Cristache, președintele FNAP.
