În perspectiva unui val patru, care se extinde de la o zi la alta cu 1.500 de cazuri noi de infectări pe zi, cursurile vor trece în online la o rată de infectare de peste 6/1.000 de locuitori. Ministrul Sorin Cîmpeanu a apreciat că Bucureștiul va putea ajunge la o incidență de 6 la mia de locuitori la jumătatea lunii octombrie, ceea ce înseamnă că școala va fi online. Nu va fi însă singura situație de felul acesta dacă nu raportăm la experiența de anul trecut.
În aceste condiții, s-a schimbat ceva în modul de predare online? Sunt profesorii mai bine pregătiți să predea în online la aproape doi ani de la debutul pandemiei?
Sorin Cîmpeanu spune că a găsit multe zone din România fără semnal la internet și telefon, ceea ce înseamnă că nici elevii nu au condiții pentru școala online.
Pe de altă parte, nu toți profesorii au urmat cursuri de pregătire pentru predarea online. Ministerul Educației nu are o cifră precisă despre câți dintre cei 220.000 de profesori, câți sunt în școlile de stat, știu și cum se predă online.
În prezent, Ministerul Educației derulează proiectul CRED( „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”), finanțat cu 42 de milioane de euro.
În acest proiect ar trebui formați 55.000 de profesori până la finalul lui 2021. În perioada mai-iulie-august 2021, au fost formați să predea online 4.815 profesori.
„În total, în proiectul CRED, s-au format 40.025 profesori; iar exclusiv formați online, începând cu martie 2020 până în prezent, sunt aproximativ 25.000 profesori. Sunt și alte proiecte (locale) prin care profesorii au fost formati pentru predare online”, arată ministrul Sorin Cîmpeanu.
Învățătoare din Fălticeni: M-am pregătit singură, m-am uitat pe internet”
Nicoleta Burlacu este o învățătoare în orașul Fălticeni, județul Suceava. Predă de 19 ani la școala din oraș. Pandemia a fost pentru ea o provocare, pentru că să predai la clasele mici nu e deloc ușor. Anul trecut școlar a predat pe platforma școlii, iar în condițiile valului patru se pregătește să predea la fel.
Învățătoarea din Fălticeni s-a înscris de anul trecut să urmeze cursuri de predare online, inclusiv în proiectul CRED. „Pe mine nu m-au chemat încă, probabil sunt mulți înscriși. Anul trecut a fost mai bine cu predarea online pentru că am avut platforma classroom, dar în primul an a fost groaznic”, spune învățătoarea care arată că nu a întrebat-o cineva dacă știe să predea online.
„M-am pregătit singură, am mai intrat la webminarii, m-am uitat pe internet. Nu s-a pus accent ca școala să ne formeze într-un anumit fel. Într-adevăr, ne-a pus la dispoziție platforma, dar în rest am avut mijloacele proprii. Eu am doi copii, unul în clasa a doua, iar celălalt la gimnaziu și eu în online – toți trei eram în același timp online. Mai era și soțul care mai făcea și schimbul de noapte, el se culca la 6, noi începeam cursurile la 8. Am folosit și bucătăria ca să putem lucra toți în același timp”, spune Nicoleta Burlacu. Învățătoarea arată că acum se simte mai pregătită să predea iar online, dar speră să nu se închidă din nou școlile.
Director de școală din Iași:„Profesorii noștri nu ar fi avut nevoie neapărat de cursuri”
La Iași, la Școala Gimnazială „Ion Simionescu”, unii dintre profesori veneau la școală și predau online.
Directoarea Sabina Manea spune că profesorii s-au adaptat cât de cât la predarea online, iar acum nu mai e ceva nou pentru ei. „Avem și laptopuri, și ecrane pentru a transmite lecțiile din clasă. Avem și camera web. Am achiziționat toate echipamentele pe care ni le-au cerut profesorii. Acum nu mai este o noutate. Anul trecut au existat și situații când au venit la școală și au predat de aici online”, a spus Sabina Manea. Aproape toți cei 80 de profesori din școală au urmat cursuri despre predarea online, organizate chiar la școală de către profesorii formatori de aici.
„Profesorii noștri nu ar fi avut nevoie neapărat de cursuri, pentru că avem platforma școlii, avem o platformă dedicată și nu mai este o noutate, deja am depășit această etapă, acum încercăm să căutăm soluții mai bune. Acum avem și tablete, și desktopuri pentru copiii cu cerințe speciale”, mai arată Sabina Manea.
În județul Giurgiu, aproximativ 500 de profesori sunt formați prin programul CRED să predea online. Inspectoarea Adelina Sîrbu, susține că unii dintre profesori au fost formați prin Casa Corpului Didactic. „Numărul profesorilor formați să predea online a mai crescut, pentru că știu că au mai fost și grupe care au învățat în vacanță. Aceste cursuri vor continua”, spune Adelina Sîrbu.
Care e numărul exact de profesori formați să predea online?
În afară ce profesorii formați prin CRED – aproximativ 25.000 din martie 2020 încoace- nimeni nu știe care este numărul profesorilor pregătiți să predea online
„Noi, ca federație, am făcut cursuri de predare, pentru că avem oameni cu atestate care pot preda. Inițial, am avut un proiect lecția în online, acum vrem să facem despre aria curriculară în lecția online. Nu știu care e situația la nivel național. Dar mă îndoiesc că a mai stat cineva să facă aceste cursuri vara, pentru că au fost toate examenele. Din cei 220.000 de profesori, mulți au învățat singuri să se descurce online, au fost autodidacți. Corect era să avem un program național”, arată Simion Hancescu, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România.
O statistică a formării profesorilor în proiectul CRED arată că cei mai mulți profesori formați să predea online sunt în Bucureși - 2.613, iar cei mai puțini în județul Tulcea - 427.
Pe discipline, limba română stă cel mai bine cu 5.632 de profesori, urmată de matematică - 4.307. În privința învățământului primar, au fost formați 15.338 de profesori - învățători.
Unii elevi au rămas fără tablete în vacanță
Nu numai formarea profesorilor este o provocare pentru învățământul online, ci și dotarea elevilor. Ministerul Educației nu are o statistică actualizată a elevilor care au tablete în eventualitatea trecerii la cursurile online. Anul trecut în decembrue, la 3 luni de la începerea anului școlar, fuseseră distribuite aproximativ 200.000 de tablete din cele 250.000 promise de guvern.
Anul acesta, înainte cu o săptămână de începerea școlii, ministrul Educației a declarat că în unele școli, directorii școlilor le-au luat tabletele elevilor în vacanţă.
„Trecând peste rezervele pe care le am cu privire la gradul de adecvare a tabletelor, mai ales pentru învăţământul liceal, stăm mult mai bine din perspectiva disponibilităţii echipamentelor pentru elevi, dar nu suficient de bine pentru a avea o predare online generalizată. Am achiziţionat foarte multe echipamente electronice, care au ajuns la elevi, au fost însă şi situaţii neaşteptate în care elevilor li s-au luat tabletele înapoi pe parcursul vacanţei de vară. Am intervenit cât de prompt am putut, cu precizări care să evite acest exces de zel din partea unor directori pe care nu îi apreciez ca fiind profesionişti dacă au făcut acest lucru. Cu excepţia situaţiei în care e vorba de elevi din clase terminale, care finalizează un ciclu de învăţământ, dar să iei tabletele elevilor de clasa a II, a III-a, a V-a, a VI-, a VII-a, e un exces de zel de neînţeles”, a declarat Sorin Cîmpeanu, luni, în cadrul unei dezbateri online.
Structura anului școlar 2021-2021
- Semestrul I: - 13 septembrie 2021 - 22 decembrie 2021, 14 săptămâni de școală
- Semestrul al II-lea: 10 ianuarie 2022 - 10 iunie 2022, 20 săptămâni de cursuri. Programului ,,Școala Altfel’’ va fi inclus în perioada 8 - 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.
Vacanțele elevilor sunt programate astfel:
- 25 - 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;
- 23 decembrie 2021 - 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;
- 15 aprilie 2022 - 1 mai 2022: vacanța de primăvară;
- 11 iunie 2022 - până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.
