Tariful de furnizare a gazelor s-a majorat în România cu 320% față de iarna trecută, estimează Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Statele europene pregătesc măsuri de protejare a populației, iar UE caută soluții aplicabile cu respectarea regulilor concurențiale.
Pe o piață liberalizată, chiar și estimarea valorii facturilor de la iarnă este dificilă, spune Laurențiu Urluescu de la Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER). În conferința organizată joi de Expert Forum, acesta a prezentat totuși o simulare a evoluției facturilor pentru București, folosind datele furnizorilor cu preț fix.
Majorarea facturilor la gaze. București
Față de anul trecut, tariful de furnizare, care reprezintă 70% din factură, a crescut cu 320%. Acest lucru înseamnă, a explicat Laurențiu Urluescu, un impact în factură de 236%, deci o factură care va fi de aproape două ori și jumătate mai mare.
Dacă factura din 2020 era de 126 de lei, ea va ajunge în 2021 la 297 de lei (fără TVA), cu 171 de lei mai mare.
Din aceasta însă, ar urma să se scadă 75 de lei, reprezentând subvenția promisă de Ministerul Energiei. În final, majorarea față de anul trecut la consumator, după aplicarea valorii subvenției, este în acest calcul de 97 de lei.
| Factură 2020 | Factură 2021 | Diferența 2020-2021 | Subvenție 25% | Factura 2021 după aplicarea subvenției |
| 126 lei | 297 lei | 171 lei | 74 lei | 223 lei |
În privința consumatorilor racordați la rețeaua centralizată, prețul pentru căldură și apă caldă este greu de estimat în prezent. Efectele majorărilor așteptate la valoarea gigacaloriei pot fi limitate prin subvenția acordată de autoritățile locale: „o decizie politică”, a explicat la dezbaterea Expert Forum directorul Termoenergetica București, Claudiu Crețu.
De altfel, majoritatea primăriilor așteaptă în această perioadă estimările de preț pentru a putea stabili dacă și cât pot subvenționa în condițiile unor bugete locale limitate.
Directorul Termoenergetica: București, „aproape de colaps”
Prețul nu este însă marea problemă, spune Claudiu Crețu. Pentru directorul Termoenergetica este evident că sistemele centralizate vor fi afectate de majorarea prețului la gaze.
„Problema reală este că sistemul este într-o stare de degradare aproape de colaps. Frigul e urmat și de întuneric, situația este foarte gravă și este nevoie de o abordare integrată, structurală, de investiții serioase. Simpla discuție cu privire la creșterea cu 15 – 20% devine praf în ochi în momentul în care nu mai beneficiezi de energie. Când nu mai ai energie, nu mai contează prețul”, a spus directorul Termoenergetica la dezbaterea organizată de Expert Forum.
Compania Municipală Termoenergetica București furnizează apă caldă și căldură pentru aproximativ 600.000 de apartamente și 9.700 de instituții publice: școli, grădinițe, spitale, agenți economici.
Situația din Europa
Dacă sistemele din alte țări nu au problemele celui din România, majorarea prețului la gaze le afectează pe toate.
În Germania, circa 310.000 de gospodării se așteaptă la facturi la gaze mai mari cu 11,5%, potrivit datelor disponibile în 20 septembrie. Consumatorii din Germania au deja printre cele mai mari facturi la energie din Europa, transmite Reuters, în urma măsurilor de sprijin pentru sursele fără emisii de carbon, în timp ce industria se bucură de scutiri pentru a-și putea menține competitivitatea.
Potrivit autorităților de la Berlin, citate de Reuters, Germania nu intenționează să intervină pentru a influența prețurile la gaze. Germania nu stabilește vreun plafon al prețurilor, cele 41,5 milioane de gospodării își cumpără energia într-un sector liberalizat, menit să elimine monopolurile.
Grecia a anunțat acordarea de subvenții majorității gospodăriilor. Primii 300 de kilowaţi/oră consumați într-o lună vor primi o subvenție de 9 euro, consumatorii cu venituri mici vor beneficia de o subvenție specifică iar principalul producător de stat va acorda reduceri de preț.
Franța va acorda câte 100 de euro pentru 5,8 milioane de gospodării afectate de majorările prețurilor.
În Marea Britanie, potrivit The Times, prețurile ar urma să se majoreze pentru circa 1,5 milioane de gospodării iar câţiva furnizori britanici de energie au dat deja faliment.
Soluțiile Comisiei Europene
Comisarul pentru energie Kadri Simson a spus că Bruxelles-ul va crea recomandări pentru a ajuta ţările să ia măsuri faţă de creşterea preţurilor, în următoarele săptămâni. „Am propus miniştrilor să creăm un set de măsuri mai structurat, care considerăm că va fi util tuturor statelor membre pentru a rezolva situaţia actuală”, a declarat Kadri Simson, miercuri, în urma întâlnirii miniştrilor Energiei din ţările UE.
„Setul va ajuta guvernele să evalueze opţiunile pentru a răspunde rapid creşterilor de preţuri în cadrul regulilor UE”, a mai spus Simson, adăugând că statele:
- pot reduce taxa pe valoarea adăugată şi accizele sau
- pot utiliza sprijinul direct pentru a proteja consumatorii de costurile mari;
Expertul în energie Ana Otilia Nuțu de la Expert Forum atrage atenția că măsurile luate în Europa nu reprezintă o plafonare a prețurilor în sensul în care este înțeles termenul în România și anume al unei reglementări a prețurilor finale.
Ea a explicat, la dezbaterea de joi, că statele europene recurg, printre altele, la reduceri de taxe și impozite la consumatorii finali, de exemplu la TVA sau accize.
Ana Otilia Nuțu spune că cel mai important motiv al majorărilor de preț în întreaga lume este faptul că economia mondială își revine după perioadele de carantină de anul trecut iar oferta de energie nu a ținut pasul cu această creștere bruscă a cererii.
A crescut și cererea globală de gaz în special din Asia, spune aceasta, dar există și o manipulare de preț pe care o face producătorul rus Gazprom, care a redus tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a pune presiune pe Uniunea Europeană în scopul avizării finale a conductei ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, Nord Stream 2.
Creșterea prețurilor vine în contextul în care stocurile de gaze ale Europei se află la cel mai redus nivel din cel puţin 10 ani, înaintea sezonului de iarnă, amplificând riscul unor noi creşteri ale preţurilor care se află deja la niveluri record, după cum scrie Reuters.
În ţările europene şi Marea Britanie, centrele de stocare sunt pline în proporţie de 72%, comparativ cu 94% în aceeaşi perioadă a anului trecut şi o medie de 85% în ultimii 10 ani până la sfârşitul lunii septembrie.
Depozitarea gazelor este utilizată ca rezervă pentru perioadele de cerere ridicată şi de aprovizionare restrânsă. Sezonul gazelor de iarnă, când preţurile sunt de obicei mai mari şi se scoate mai mult gaz din depozite pentru a satisface cererea, începe pe 1 octombrie şi continuă până la sfârşitul lunii martie.
Bruxelles-ul a declarat că creşterea preţurilor ar trebui să încurajeze ţările să accelereze renunţarea la combustibilii fosili.
Energia verde
„Trebuie să facem paşi decisivi în direcţia corectă folosind propriile resurse disponibile la nivel local - trebuie să ne reducem dependenţa de combustibilii fosili”, a declarat ministrul sloven al infrastructurii, Jernej Vrtovec, care a condus şedinţa ministerială de miercuri.
Ministrul austriac pentru climă şi energie, Leonore Gewessler, a declarat că o trecere mai rapidă la sursele regenerabile de energie va face UE „mai rezistentă la fluctuaţiile preţurilor pe termen lung”.
