La finalul unui bătălii care a ținut România blocată timp de șase luni, Klaus Iohannis deține din nou puterea totală în PNL și Guvern. Partidul s-a încolonat în spatele președintelui și a decis să îl susțină pe favoritul său, premierul Florin Cîțu. Nu a fost unanimitate la Congres, un procent de 40% votând pentru Ludovic Orban și „ruperea” treptată de sub tutela Palatului Cotroceni.
O fisură remarcată de toată lumea prezentă la Congres. Președintele și-a asumat corul de fluierături și scandările de la Romexpo pentru a fi sigur că planul său rămâne neschimbat. Garanția oferită direct de președinte, că PNL va rămâne la guvernare în orice scenariu, a fost principalul argument pentru convingerea șefilor de organizații. Primarii au ascultat și așteaptă acum ca banii promiși de la Palatul Victoria să ajungă în teritoriu.
Accesul la resurse a fost cheia Congresului. Cine a putut oferi garanția rămânerii la guvernare și la bani a primit votul. Un vot controlat de liderii județeni.
Câștigător în alegerile interne din PNL, Florin Cîțu nu și-a obținut și imaginea unui personaj victorios. Forța sa politică depinde exclusiv de voința președintelui Iohannis, el fiind doar o interfață pentru a-l elimina pe Ludovic Orban din fruntea PNL.
„Superman”, așa cum îi place să se prezinte pe rețelele de socializare, premierul nu este eroul care oferă credibilitate partidului și guvernării. Toate datele sociologice indică un grad scăzut de încredere în Florin Cîțu. Victoria de la Romexpo nu îi garantează rămânerea la guvernarea pe termen lung. Echipa sa a câștigat toate funcțiile în partid, dar poate deconta pe termen mediu toate nereușitele.
Ludovic Orban a ieșit din scenă. S-a autoproclamat câștigătorul moral al acestor alegeri și le-a spus fidelilor săi susținători că „Iohannis și serviciile au distrus partidul”. La finalul unei campanii în care președintele l-a favorizat pe Florin Cîțu, Ludovic Orban a ținut să marcheze lupta inegală prin mesajul: nu voi mai avea un parteneriat cu Klaus Iohannis.
Pe tot parcursul competiției din PNL, Ludovic Orban a evitat orice atac la președinte pentru a nu-și diminua șansele, dar a fost conștient permanent că adevărul adversar se află la Palatul Cotroceni, nu la Palatul Victoria.
A fost un război Iohannis – Orban pentru supremație în PNL. Înfrângerea l-a costat pe Ludovic Orban și funcția de președinte al Camerei Deputaților. Fostul lider a rămas cu un grup de fideli în Parlament, cu care poate pleca pe un nou drum politic sau poate continua să joace rolul de opozant din interior.
Congresul de la Romexpo nu este definitiv, situația se poate răsturna în cazul unui eșec al guvernării. În numele lui Ludovic Orban se vorbește de apariția unui nou partid. Vocile din jurul său spun: „cu 30 de parlamentari, UDMR se află la guvernare, putem să fim și noi la guvernare cu 30 de parlamentari”.
O mențiune specială trebuie acordată tandemului Bolojan – Motreanu. Sunt liderii celor mai performante organizații PNL în alegeri, dar nu au candidat la Congres. De-a lungul campaniei, au preferat să joace cartea neutralității între Orban și Cîțu, iar Motreanu și-a permis chiar să vorbească despre un „Congres ratat”.
Tandemul este perceput de mulți liberali drept alternativa pentru conducerea PNL în cazul în care proiectul lui Iohannis eșuează. Printre delegați se vorbește de un Congres extraordinar care ar putea să aibă loc până în 2024, în care Florin Cîțu să piardă funcția de președinte PNL. În această echipă, s-ar putea să-l regăsim și pe fostul lider PDL, Vasile Blaga.
Trei scenarii pe masa lui Iohannis și a PNL
Klaus Iohannis a promis guvernarea. Pe liberali nu îi interesează numele premierului. Criza politică nu s-a rezolvat la Congres, iar variantele aflate pe masa președintelui nu sunt foarte multe.
Florin Cîțu a fost ajutat de PSD să rămână la guvernare până în ziua Congresului. Fără intervenția directă a echipei lui Marcel Ciolacu, premierul și-ar fi putut pierde funcția până pe 25 septembrie. Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost trasă pe linie moartă la CCR, iar PSD a ajutat ca ea să nu ajungă la vot în plen.
PNL vorbește de guvern minoritar pentru a ascunde un mesaj mai dur: guvern PNL susținut de PSD în Parlament. Este principala variantă avansată în partid, dacă Florin Cîțu rămâne în fruntea Guvernului.
Testul credibilității PSD va fi dat în Parlament când premierul va trimite miniștrii pentru validare și la moțiunea de cenzură. În momentul în care PSD va acorda voturi echipei guvernamentale, va oficializa blatul cu PNL-ul condus de Florin Cîțu și coordonat de Klaus Iohannis. Mesajul unui guvern minoritar a început să fie deja transmis de mai mulți lideri din echipa câștigătoare.
Președintele are pe masă și varianta readucerii USR PLUS la guvernare prin sacrificarea premierului Cîțu, care ar putea pica la moțiunea de cenzură. Vicepreședintele PNL, Lucian Bode, a vorbit duminică, pe scena Congresului, despre dorința sa de refacere a Coaliției. Liderii USR PLUS au vorbit la unison despre menținerea deciziei de a nu-i acorda sprijin politic premierului Cîțu. Între menținerea guvernării și Florin Cîțu, dacă nu se ajunge la un acord cu PSD, prima șansă să fie sacrificat o are chiar premierul.
Ultima soluție, cea mai dificilă, o constituie atragerea de parlamentari la bucată. Actualei majorități îi lipsesc cele 80 de voturi reprezentate de USR PLUS. Explicația că 80 de parlamentari vor migra din actualele formațiuni pentru susținerea guvernării este cea care stă cel mai puțin în picioare. Dacă va exista o susținere pentru Guvern, ea se bazează pe înțelegeri și negocieri făcute din timp.
Sfidarea de la Congresul PNL și votul controlat
Un moment de referință al Congresului îl reprezintă momentului votului. PNL a promis că va lua toate măsurile pentru a respecta legea și măsurile sanitare la Romexpo. Ambele au rămas la stadiul de intenție. Doar prezența conducerii statului la acest eveniment nu a condus la sancțiuni sau interzicerea sa.
Imaginile de la Congres au arătat că distanțarea nu s-a respectat, existând momente în care sute de oameni s-au grupat zeci de minute în așteptarea votului. Într-o România aproape roșie, în care măsurile sanitare trebuie impuse, Congresul PNL a fost un exemplu despre cum nu ar trebui să se procedeze.
Din perspectiva democrației interne, controlul votului a fost unul demonstrat. Șefii de organizații și-au așteptat delegații să le prezinte cum au votat înainte de a introduce buletinul în urnă. Controlul a fost realizat de ambele tabere, ceea ce arată grave carențe organizatorice.
PNL și-a concentrat discursul electoral de la parlamentare pe teme precum eliminarea pensiilor speciale sau desființarea Secției Speciale. Aceasta a fost comunicarea pentru electorat. În discursurile interne de la Romexpo, justiția și statul de drept au fost înlocuite cu banii pentru primari. Nu s-au prezentat soluții pentru problemele reale ale societății, ci doar cum resursa financiară este distribuită de la centru spre teritoriu.
Klaus Iohannis a rezolvat prima problemă: conducerea PNL. Rămâne să rezolve principala problemă: un guvern cu o majoritate stabilă în Parlament. Pentru asta a primit votul la Congres.
Facebook Forum