Cazul poate fi multiplicat de sute de ori în această perioadă când, pe Facebook, a apărut o falie între „vacciniști” și „nevacciniști”, între românii care se tem de Covid și cei care nu „cred” în virus. Unii condamnă, ceilalți tratează moartea cu cinism și sunt de părere că medicii epuizați sunt niște actori, iar spitalele niște scene de teatru. În semenii lor vaccinați văd niște naivi, dacă nu niște dușmani, iar îndemnurile la vaccinare sunt văzute ca niște ofense.
Europa Liberă a analizat zeci de postări de pe Facebook din ultima perioadă referitoare la drama sanitară prin care trece România. Postări despre persoane care au murit din cauza Covid, despre secțiile ATI supraaglomerate sau despre avertismentele unor specialiști privind urmările valului IV, într-o țară care pierde zilnic câteva sute de cetățeni în fața unui virus care nu poate fi tratat cu umor.
Unul dintre laitmotivele acestor postări este 🤣, un emoticon folosit pe rețelele sociale sau pe serviciile de mesagerie pentru a exprima amuzamentul. Cel puțin 1 din 10 români care interacționează la știrile despre moartea sau suferința altor semeni provocată de Covid se amuză pe Facebook când le citesc.
Specialiștii în sociologie și psihologie spun că în spatele acestui cinism, aparent doar virtual, se ascunde un cocktail de cauze: neîncredere, ignoranță, lipsă de empatie, fanatism, autoprotecție etc.
Monopol de adevăr
„Spitalele sunt pline, pacientii sunt lăsați să aștepte în ambulanțe care stau la coadă”, e titlul unei postări de pe pagina de Facebook a Observator, referitoare la situația sanitară complicată prin care trece România.
Materialul prezintă imagini cu ambulanțele invocate și mărturii ale unor medici care spun că bolnavii riscă să moară pentru că nu mai are cine să îi trateze. Peste 2.000 din cele peste 7.000 de interacțiuni cu emoticoane de la această postare au fost de amuzament.
Un alt exemplu, de pe pagina de Facebook a Digi 24: „Medic, despre ce urmează: Sunt şase săptămâni în care vom suferi precum câinii, plânsetul va răsuna pe străzi”. Postarea are aproape o mie de interacțiuni, 1 din 10 de amuzament.
Nici cazurile concrete nu îi conving pe coronasceptici. „Un tânăr de 20 de ani, fără comorbidități, dar nevaccinat, a murit de Covid 19 în ultimele 24 de ore”, 133 de interacțiuni cu emoticoane, 37 cu 🤣. Exemplele pot continua și sunt întărite de comentariile postate în subsolul acestor știri, unde mesajele de îngrijorare sau de empatie se pierd în vacarmul celor în care medicii sunt numiți „criminali”, jurnaliștii „cumpărați”, pandemia – o făcătură.
Doar boala sau moartea provocate de Sar-Cov-2 amuză, însă. Tragediile de altă natură sunt abordate diferit de utilizatorii de Facebook. De pildă: „Un băiețel de 8 ani a murit călcat cu mașina de mătușa lui”, o postare de săptămâna trecută, a adunat 4.435 de intercațiuni și doar 4 haha. O altă postare, despre moartea de cancer a unui polițist, 21.685 de emoticoane, 9 reflectând amuzamentul.
Ce vină are statul?
Gelu Duminică, sociolog, găsește patru explicații pentru numărul mare de români care se amuză la astfel de nenorociri. Prima e cea a neîncrederii în virus a unei mari părți a populației.
„După cum ați văzut, orice postare despre virus antagonizează. Fiecare consideră că deține adevărul și fiecare îl consideră pe celălalt purtător al fake-newsului. Vacciniștii îi consideră pe nevacciniști ca îmbuibați de fake-news, nevaccinișții îi cataloghează pe ceilalți la fel. Fiecare consideră că el deține adevărul”, spune Gelu Duminică.
Explicațiile acestuia continuă: unii români au obiceiul de a confunda ironia cu responsabilitatea sau sunt fataliști.
„’Așa a vrut Dumnezeu’ ascunde nu numai credința, ci mai degrabă slaba responsabilitate pe care ne-o asumăm. Inclusiv în privința propriei vieți. (…) În momentul în care soarta guvernează, dispare responsabilitatea”, mai arată Duminică.
O ultimă explicație, cea mai dureroasă, oferită de sociolog este lipsa de respect. „Nu suntem obișnuiți să-l respectăm și pe celălalt, mai ales când are o opinie diferită. Aici vorbim și de o parte, și de alta a dialogului. Și intervine caterinca ca formă supremă de umilire, de arătare a cât de slabi interlectual sunt ceilalți”.
Ciprian Iftimoaei, lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, susține și el că printre caracteristicile des întâlnite la români se numără și cea de a lua în derâdere aspectele serioase care țin de viața noastră sau a celor din jur.
„Ni se pare că tot ce e mai rău se întâmplă altora sau la alții, că nouă nu ni se poate întâmpla”, consideră spociologul, care găsește o vină importantă pentru situația de față și statului.
„Elitele conducătoare sunt lipsite de empatie față de problemele cetățenilor, în timp ce aceștia cred că statul este împotriva lor. Mai există și percepția cum că elitele conducătoare nu performează, nu produc rezultate, bunăstarea socială se lasă așteptată. Această relație contradictorie stat-cetățeni este toxică pentru societate în ansamblul său. Neîncrederea în instituții, individualismul excesiv tradus și prin nepăsarea față de aproapele nostru, lipsa de solidaridate chiar și în probleme care țin de viață și moarte explică, din punct de vedere sociologic, dezastrul în care ne aflăm: social, sanitar, economic”, a precizat Iftimoaei, pentru Europa Liberă.
Psiholog: „E o iluzie a protecției”
Ion Dafinoiu este doctor în psihologie și profesor universitar emerit al Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Specialistul găsește și o explicație de ordin psihologic pentru raportarea cu amuzament a unor indivizi față de boala sau moartea altora.
„Știți expresia ‘a face haz de necaz’. A face haz de necaz presupune o disociere între actor și observator. Actorul trăiește necazul, observatorul face hazul. În felul acesta se evită imersarea în situația negativă. Oamenii se protejează într-o manieră inconștientă de angoasa morții, raportându-se la moarte în acest fel, făcând haz pe seama morții”, spune Dafinoiu pentru Europa Liberă.
Acesta arată că multe persoane se raportează astfel la necaz și pentru a-și alimenta iluzia invulnerabilității. „Altora li se poate întâmpla, mie nu”.
„Și această lipsă de încredere în vaccin este tot o formă de nerecunoaștere a angoasei. Ideea e de a nega realitatea. Dacă eu accept vaccinul, înseamnă că accept că situația este gravă și trebuie să mă vaccinez. Este ceea ce în psihologie se cheamă comportament de evitare. Evităm să privim în față situația anxiogenă, pentru că în felul ăsta ne protejăm. E o iluzie a protecției. Eu le spun și clienților, singura modalitate să învingi balaurul este să îl privești în față. Balaurul se hrănește cu frica noastră”, a încheiat profesorul Dafinoiu.
Câteva cifre de luat în serios
România traversează una dintre cele mai grele crize sanitare din istoria ei modernă. Valul IV al pandemiei, în care predomină varianta Delta, provoacă zilnic moartea a sute de persoane. 261 au decedat doar în ultimele 24 de ore, potrivit Grupului de Comunicare Strategică. 238 dintre aceștia erau nevaccinați.
Luni, la prânz, în România nu mai era disponibil niciun pat de terapie intensivă. Unii pacienți primesc oxigen direct în Unitățile de Primire Urgențe, în timp ce ambulanțele și autospecialele SMURD au dificultăți să mai ajungă la toți pacienții care au nevoie de ajutor.
În tot acest timp, majoritatea românilor ezită să se vaccineze, mulți invocând motive care nu au legătură cu știința. România se situează pe penultimul loc la vaccinare în UE și are una dintre cele mai mari rate de decese provocate de Covid din lume.
