Primul dintre aceste contracte a fost semnat în 2007, ultimul în ianuarie 2014 iar semnarea lor coincide cu o perioadă în care Huawei își stabilea primele legături de afaceri în Serbia.
Între timp, compania chineză a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri ai Telekom Srbija, deținută de stat, și a încheiat o tranzacție de 174 de milioane de dolari (150 de milioane de euro) în 2016 pentru a moderniza infrastructura de telecomunicații a țării.
Plățile făcute prin companii offshore au fost dezvăluite pe 25 octombrie, de Pandora Papers, o scurgere masivă de informații de aproape 12 milioane de documente de la 14 furnizori de servicii offshore care au fost obținute de Consorțiul Internațional de Jurnalişti de Investigație și publicate de Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și Corupției (OCCRP) și Rețeaua de Investigare a Crimelor și Corupției (KRIK) din Serbia.
„Cred că este prima dată când descoperim un sistem care arată cum operează o mare companie chineză în Serbia”, a declarat pentru Europa Liberă Vesna Radojevici, jurnalist la KRIK și unul dintre autorii anchetei.
Documentele arată plăți secrete făcute printr-un offshore către Igor Jecl, fost director al Telekom Srbija, în valoare de 1,4 milioane de dolari în contracte, împrumuturi și comisioane de consultanță. De asemenea, acesta a mai primit și un apartament de la o companie offshore, oferit de Huawei pentru „consultanță”, despre care experții financiari au declarat pentru OCCRP că prezintă toate semnele unui act de corupție.
Scurgerea de informații din Pandora Papers arată, de asemenea, că cel puțin 1,16 milioane de dolari (1 milion de euro) au intrat în companii offshore deținute de Jecl și Milorad Ignjacevic, un avocat sârb vestit care avea legături de afaceri cu Telekom Srbija.
Potrivit documentelor, Jecl a fost rugat să asiste Huawei în obținerea de aprobări și licențe și „invită clientul (Telekom Srbija) să efectueze plăți către Huawei în timp util și prompt”.
Vuk Vuksanovici, cercetător la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad, a declarat pentru Europa Liberă că, deși corupția din Balcani nu este apanajul exclusiv al firmelor chineze, „acest episod arată că practicile de corupție sunt unul dintre motivele pentru care elitele locale sunt frecvent receptive la proiectele chinezilor.”
Huawei, Pandora și legătura cu Serbia
Deși raportul OCCRP și KRIK nu prezintă dovezi explicite ale neregulilor, analiștii au declarat pentru Europa Liberă că rețeaua offshore și documentele oferă o perspectivă asupra modului în care companiile chineze câștigă influență în națiunea balcanică prin intermediul rețelelor politice și de afaceri potențial corupte.
Stefan Vladisavljev, analist la Fondul Belgrad pentru Excelență Politică, a declarat pentru Europa Liberă că, deși s-a acordat o mare atenție activităților și investițiilor chineze în Serbia, acest caz reprezintă un exemplu rar care dovedește cum este câștigată influența.
„Proiectele chineze din Serbia s-au confruntat adesea cu suspiciuni din cauza lipsei de transparență și a nerespectării procedurilor care ar fi în conformitate cu regulile competitive ale pieței deschise”, a spus Vladisavljev. „Acesta este un semn clar că aceste temeri au o bază”.
Ca răspuns la implicațiile scurgerii către public a documenteleor din Pandora Papers, un purtător de cuvânt al Telekom Srbija a declarat pentru Europa Liberă că va lua „toate măsurile necesare” cu privire la acuzațiile făcute împotriva companiei în legătură cu Huawei.
„Telekom Srbija operează în conformitate cu legea și conform celor mai înalte standarde corporative. În acest sens, vom întreprinde toate acțiunile legale necesare în cooperare cu autoritățile competente în cel mai scurt timp posibil", a spus purtătorul de cuvânt.
În Serbia, unde Beijingul se bucură de o relație strânsă cu președintele Alexandr Vučić și și-a adâncit constant legăturile în ultimele două decenii, cooperarea cu companiile chineze continuă fără încetare.
Vučić și-a intensificat relațiile cu Beijingul în timpul mandatului său, cooperând în proiecte de infrastructură, turism și tehnologie care au adus peste 10 miliarde de dolari în investiții străine directe din 2005.
Serbia face parte din Inițiativa Belt and Road a Chinei și una din principalele ținte ale Beijingului în încercarea de a-și construi legături puternice în Europa Centrală și de Est.
Huawei este un gigant al industriei tehnologice globale. În ciuda campaniei diplomatice și de sancțiuni conduse de SUA, firma chineză este încă cel mai mare furnizor de echipamente de telecomunicații din lume și lider în tehnologia 5G de generație viitoare.
Statele Unite și alte țări susțin că Huawei le amenință securitatea națională și că firma, controlată de Partidul Comunist chinez, este folosită pentru spionaj. Huawei a negat permanent aceste acuzații.
În Serbia, telefoanele mobile Huawei sunt disponibile pe scară largă pentru toți operatorii din țară, iar firma este implicată în dezvoltarea rețelelor 5G și a sistemelor de supraveghere ale țării, ca parte a unei inițiative de tipul smart-city susținută de China.
Ca răspuns la întrebările Europei Libere, Huawei a declarat că a „respectat întotdeauna legile internaționale și locale, precum și etica în afaceri a țărilor în care își desfășoară activitatea” și a adăugat că „toți angajații companiei trebuie să respecte legile și reglementările locale”.
Întrebată despre Jecl și despre contractele cu Huawei conectate la entități offshore, compania chineză a spus că nu deține „astfel de informații.”
Nu se știe unde poate fi găsit Jecl în acest moment, iar încercările repetate ale OCCRP de a-l contacta pentru comentarii – direct sau prin intermediul companiilor legate de numele său - nu au primit niciun răspuns.
Înregistrările arată că el nu pare să mai locuiască în Serbia, iar compania sa, înregistrată în Insulele Virgine Britanice, a fost închisă.
Încercările Europei Libere de a ajunge la Jecl au fost, de asemenea, sortite eșecului.
Beijing, Belgrad și întrebări fără răspuns
Plățile dezvăluite de raportul OCCRP și KRIK se suprapun cu ascensiunea globală a Huawei și eforturile sale de a se impune pe piața europeană.
Potrivit documentelor, o companie offshore care a fost înființată trebuia să lucreze în numele firmei chineze atât în Serbia, cât și în Muntenegru. Rolul declarat al lui Jecl a fost de a face un soi de lobby pentru a stimula legăturile cu elita politică și de afaceri și pentru a „stabili relații bune cu operatorii de telecomunicații din Serbia și Muntenegru, dar și cu reprezentanții guvernului”.
În plus, Huawei trebuia să primească asistență pentru obținerea permiselor necesare pentru a opera în Serbia și să ajute la îndeplinirea „obligațiilor din contractul pe care Huawei și [operatorul de telecomunicații] îl vor semna”.
„Relevant este că totul s-a derulat prin offshore”, spune Radojevici. „Dacă ești consultant în Serbia, de ce nu faci afaceri din Serbia? De ce trebuie să te ascunzi în Insulele Virgine Britanice sau Panama? Pentru Huawei și pentru oamenii despre care am scris, cealaltă întrebare este dacă a existat cu adevărat vreo slujbă de consultanță și ce înseamnă de fapt aceste acorduri semnate.”
În timp ce ultimul contract regăsit în Pandora Papers datează de la începutul anului 2014, Jecl a continuat să depună facturi prin companii offshore până în 2016.
Radojevici spune că acest lucru are legătură cu ascensiunea Huawei în Serbia, după ce compania a semnat un contract de dezvoltare a televiziunii pe internet pentru Telekom Srbija în 2014 și o înțelegere mai mare pentru modernizarea infrastructurii de telecomunicații a companiei în 2016.
„Ultimele facturi sunt din 2016 și de aceea am făcut legătura cu această mare expansiune a Huawei în Serbia din 2014 și 2016, când au obținut oferte mari”, a spus Radojevici.
„Depinde de Telekom Srbija însăși, dar și de Parchetul sârb, să investigheze ce s-a întâmplat de fapt și ce se află în spatele acestor acorduri.”
